luni, iulie 18, 2005

Balet?Dans modern?Sau pur si simplu un joc?













Am fost in Herastrau sa mancam cava,si binenteles ca n-am stat degeaba.O fatuca juca volei de mama focului si n-a avut nimic impotriva sa-i facem fotografii.A fost un deliciu s-o prind pe senzor.Este o serie destul de amuzanta,sper sa va placa.Partida de foto la iarba verde s-a terminat cu schimbul adreselor de email,fata cu pricina decretand ca daca tot s-a lasat atata timp trasa-n poza,macar sa profite un pic si sa le aibe si ea.

vineri, iulie 15, 2005

Death




Blogul meu incepe sa nu mai miroasa bine,e prea multa tristete....iar acum vorbesc despre moarte....dar ce sa-i fac daca asa s-a nimerit.
Ora 7 dimineata.Dorm numai de trei ore,primele dupa doua nopti nedormite.Ma trezesc buimaca in lovituri puternice,dar inabusite in usa.Iesim,si eu si maica-mea pe hol,intreband speriate cine este.Inima mea batea in creier,o simteam ca sta sa explodeze.Se auzea o voce infundata care spunea cuvinte fara noima,fara sir.Ma uit pe vizor....cineva statea strans si incovoiat in dreptul clantei,fara s-o pot vedea.....mi-am dat seama intre timp ca este o femeie.
Maica-mea incepe sa bata campii ca de obicei,si-i spune ca va chema politia.Femeia spune ca n-are decat....si iar cuvinte nedeslusite.In cele din urma ii spun lui maica-mea sa taca si tip la femeie sa spuna cine e,ca daca stim ii deschidem.Spune tanguindu-se ca e Stoica,vecina noastra si ca....."MI-A MURIT COPILUL".Dupa ce ca eram speriata,am inceput sa tremur si mai tare...s-a dus somnul,s-a dus linistea sufleteasca,imi simteam capul ca o mina antipersonal(parca asa se spune),numai sa-l atingi si facea poc.
Probabil ca este foarte dureros,ca mama sa-ti ingropi copilul,chiar si daca are 47 de ani,nu am de unde sa stiu.
Se spune ca moartea face parte din viata....cel mai tampit paradox spus vreodata....cand ai murit,nu mai misti,nu mai respiri si arati groaznic....nu ca ti-ar mai pasa.Numai parte din viata nu mai faci.
The death sucks.O urasc,mi-e sila de ea si mi-e frica....pt ca viata e prea frumoasa....si prea plina de viata.
Traiti viata oameni buni frumos,si daca vreti ceva cu adevarat,chiar daca incalca orice precepte morale,go for it.....in urmatorul minut poate fi prea tarziu.

joi, iulie 07, 2005

4:30 in the morning



Ora la care am iesit cu prichindeii mei la un shushu...ei.Cu ochii umflati si rosii mergeam agale catre inainte, in trecere pe langa o banca pe care cu sarg cativa musterii incercau sa dea gata ceva sticle cu tarie.Intre altele ei erau gata de mult.Unul dintre ei ,de- o varsta cu mine si cunoscut,nevazand cateii ma-ntreaba intrebare intrebatoare.."Unde ai plecat Cornelia?(numele
meu de botez...cah)
Eu neantelegand ce drak de intrebare e, la ora asta, am raspuns direct proportional..."In lume"....la care Doru ca asa se numeste musteriul,nu reuseste decat sa se mire si sa schiteze un zambet palid,ca si fata lui in lumina felinarelor.
Mai incolo printre blocuri,mijindu-se ziua,se aud din departare tipetele pescarusilor rezidenti de Bucuresti,tipete ce aduc a tanguire,si uite asa gandurile-mi fug in urma,imi aduc aminte de mare.....vad o straduta ingusta ce coboara destul de abrupt, cu cladiri inalte de o parte si alta,nu blocuri,in zare se vede albastrul crud al marii,pescarusii zboara in cerc si se tanguie,si nu e nimeni,decat eu,dimineata devreme si bocitoarele.
Mi-e dor de mare,simt nevoia sa ma mangaie cu valurile ei,simt nevoia singuratatii,sa stau pe nisip,sa nu fie nimeni in preajma,sa aud doar tanguirile pescarusilor si bataile inimii mele.
Sunt trista....am pierdut un prieten
Poti ajunge la stele daca ai prieteni....buni.....

Gattaca




Ma uit la un film chiar acum,ii spune Gattaca.N-am putut sa nu scriu aici....Jerome e chiar...eu,Marilena
S-a nascut intr-o lume noua,din dragoste,dar cu o mie de defecte ale omului obisnuit printre care si cu probabilitatea de 99% sa fie bolnav de inima si la 30 de ani sa moara.Fratele lui s-a nascut din celula primordiala modificata genetic in laborator sa fie un geniu si cel mai tare in toate cele.
Pana in adolescenta adica ani in sir,se duceau pe malul marii,intrau in apa si se intreceau care se ducea cel mai mult in largul marii.Ani in sir fratele l-a intrecut....pana intr-o zi cand a ramas in urma si s-a dus la fund.Jerome l-a salvat si l-a dus la mal.
Singurul lui vis era sa ajunga la stele,si a reusit.

marți, iulie 05, 2005


Posted by Picasa

Posted by Picasa

Posted by Picasa

Posted by Picasa

Ploaie si cai

Ploaie si cai,doua lucruri iubite de mine mult....dar pacat ca nu merg in combinatie.Am fost duminica la Ploiesti la Hipodrom,si a fost o continua muratura cum spunea un distins coleg....muratura drumul,muratura cursa,muratura caii,muratura eu cat si colegii,nu mai zic nimic de bietii jochei,ziceai ca acum coborasera de pe pelicula unui film de actiune unde eroii principali erau shipionii sau in cel mai bun caz un film cu lupte in noroi,care cred ca le intrase si in underware.Uite acu' imi dadui seama ca pana si numele orasului fu predestinat de data asta.Imi pare rau ca de la atata ploaie mi s-a murat si creierul,sa nu mai zic ca era si vant, si frig,si nu le facui jocheilor nici-o poza,din cauza de terci de creier cu subexpunere totala.Cine stie sa umble in ps sa ma anunte.
Eu mai smechera,dar de fapt din cauza de entuziasm prelungit,am plecat catre Ploiesti cu alti 2 fotografi,la ora 4 punct dimineata...deh sa prindem caii in pat,sa-i tragem in poza cand se duc la wc,cand se spala pe dinti,si servesc micul dejun....ah am uitat....si cand citesc presa.
Dar pana catre 7 am,n-am reusit sa fotografiem decat poarta hipodromului,grajdurile....pe dinafara,si picaturile de ploaie de pe geamurile masinii....caci vedetele rezulta ca nu facusera ochi.
In cele din urma am reusit sa intram in grajduri,unde am fost primiti cu caldura,cu bezna,cu postere cu femei goale pe pereti,sa aiba ingrijitorii imbold catre cele lumesti ca:stransul balegarului,tesalatul cailor,plimbatul fotografilor de la big grinziarul? care nu s-a facut inca.
Incercat totusi facut poze,dar caii niika domnule....sa stea si ei cum ii pui neam vorba populara...drept urmare poze miscate de o frumusete rara.Macar aici eram la adapost de ploaie....dar marea parere de rau a fost ca ar fi scos caii afara liberi,sa alerge un pic.....daca nu ploua angrynailbiting (v6 only).Cam totul a mers pe dos.
S-a facut de inceput curse.Marlen pregatit facut panninguribatting eyelashes,intrebat dreapta stanga cum?primit raspuns ?,facut ?Drept urmare facut poze in miscare cu caii profund miscate.
Ma credeti ca am facut 370 de poze din care nu e nici una buna?NU ma credeti?Hmmmm nici io....nu e posibil....si asta ca nu pun mana pe carte.
Imi asum intreaga vinaangel.Am reusit totusi ceva...sa mancam bine si gratis la restaurantul hipodromului,din cauza de IEDU care tras in poza cateva oficialitati,care erau incantate ca au venit fotografi de la nu-s ce revista,si se vor vedea p-acolo.
Pe la 2 pm am plecat catre Bucuresti,murati super bine,cu cardurile pline de foto nebune....cel putin eu.....ajuns la baza blocului multumita lui Vladc caruia-i multumesc pe aceasta cale,tarait picioare etaj 5,aruncat pat,ramas nemiscat somn profund 10 noaptea.
Ei cam asta a fost odiseea Marilena la cai,nu-mi pare rau de loc,a fost....o experienta plina de sare si piper,si multa multa apa....de ploaie