De ce hotarul vietii si nu al mortii?....de ce nu hotarul vietii si al mortii?....de ce nu hotarul mortii?....nu stiu....oare chiar exista viata dupa moarte?....ce tampenie!!!....ce exprimare!!!!....viata dupa moarte....pai daca mori cum sa mai fie viata apoi?.....poate se vrea spus: transpunere in alt plan dupa ortul popii....mi-ar placea sa fie adevarat macar ca un suflet poate intra intr-un alt corp, daca ambele si-au dat obstescul sfarsit in acelasi timp....poate mai are treburi nerezolvate p-aci, sau daca-i un corp superb, sa mai traiasca o data senzatii tari!!!!
Viata.....mda, cateodata mai iesi din amorteala in care ai intrat si-ti dai seama ca faci greseli mai mari decat tine, iti dai seama ca esti subestimat rau tare de unii, iti dai seama ca esti pretuit de altii, iti dai seama ca formele cu care te-a lasat destinul pe pamantul asta superb plin de oameni kkaciosi, atrag mult peste conditia lasata sa se intrevada.
Exista mirosuri....placute, par example de Davidoff, care te trezesc la viata, si nu ca ar tropaii hormonii pe cararea ta, nici macar unul n-a dat din coada, dar pur si simplu devii constient ca exista viata, ca traiesti, ca poti misca si un Stonehage infipt in pamant incremenit in vesnicia timpului....si uite asa, daca mirosul persista o noapte intreaga pe umar, in apropierea organului olfactiv, trezeste veleitatile artistice din noi si spiritul creator se inalta pe culmi.....de unde se vine foarte usor in nas.
Anyway, raman cuvintele si imprimeurile pe senzor drept marturie.....ca exista....what ever.....alea, alea.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu