sâmbătă, martie 31, 2007

Nicicandul unui gand

Ascult si mi se face un dor dement, aceeasi dementza care ma caracterizeaza de ceva amar de vreme incoace.
Ascult si ma uimeste cum cineva-si poate pune amprenta asa de pregnant pe absolut orice. O minte sclipitoare, un
personaj cu totul special garnisit cu o multime de personalitati functie de interlocutor.
Ascult si imi aduc aminte momente, franturi de momente, cand in goana masinii in intuneric si ploaie, maini
febrile la un moment dat, dar timide la inceput, cautau ceva, un ceva nicicand aflat.
Ascult si ma apuca disperarea ca ma voi ingropa .... inainte de vreme .... fara putinta de a afla vreodata cevaul
nicicand aflat .... si in sfarsit au reusit sa-mi dea lacrimile ...... fara niciun pic de efort.


Niciun comentariu: