Sa te gandesti - " Dumnezeule, ma culc acum si nu mai stiu nimic de mine cel putin 8 ore!!!! " ..... atata timp pe care-l pierzi, o groaza ....... si nu numai ca-l pierzi din viata, dar nici nu esti constient de tine!
Sa nu mai vorbesc de cosmaruri sau visuri neimplinite, de alergat in pielea goala pe loc in mijlocul multimii care se chioraste la tine, timp in care treci prin toate culorile curcubeului .....
..... de adormit, da, in somn, intr-un pat de pe pervazul de la bucatarie, care incepe sa se incline ..... din ce in ce mai tare!!!!
..... de facut dragoste in somn, sculandu-te cu senzatia acuta ca a fost realitate curata, tocmai ce de fapt va ramane intotdeauna o pura si neajunsa fantezie!!!
..... de zburat ca o pasare, senzatie de libertate neimaginata cu adevarat vreodata de un om!!!!
Toate, numai minciuni rasarite de unde? cine, ce ne cretinizeaza in asa hal?
Si tocmai atunci cand constientza ne paraseste ..... de buna voie
Brrrrrrrrr!!!!! ....... mi-e somn!
help
4 comentarii:
Henri Barbusse
"In the air, on top of a tram, a girl is sitting. Her dress, lifted a little, blows out. But a block in the traffic separates us. The tramcar glides away, fading like a nightmare.
Moving in both directions, the street is full of dresses which sway, offering themselves airily, the skirts lifting; dresses which lift and yet do not lift.
In the tall and narrow shop mirror I see myself approaching, rather pale and heavy-eyed. It is not a woman I want -- it is all women. And I seek for them in those around me, one by one ...
Defeated, I follow my impulse casually. I followed a woman who had been watching me from her corner.
[ . . . ]
We said a few words; she took me home with her ... Then I went through the banal scene. It passed like a sudden hurtling down.
Again, I am on the pavement, and I am not at peace as I had hoped. An immense confusion bewilders me. I see too deep and too much."
Source: - L'Enfer (Hell), (Joiner & Steele, 1932), Tr. John Rodker. p.72
Frumos citat domnul Dinu!
Mai presus de somnul-catharsis am învăţat să gust clipa trezirii. Fie că-i zvâcnetul cu care dai la o parte cuvertura când te trezeşti transpirat(ă) dintr-un coşmar, fie că e dulcea leneveală de după trezirea dată de animalul de casă...
Să ajungi să te trezeşti din cauza pisicii ce se-nghesuie la încheietura genunchilor, într-o zi fără serviciu, fără muncă, fără locuri în care *trebuie* să ajungi la oră fixă. Pe cât de agitat aş fi când mă culc cu grija descrisă de tine, pe atât de dulce e beatitudinea de după somn.
Iaca, ceva ce rezonează cu ce-ai scris aici: http://crisbasan.blogspot.com/2007/03/day-166-sleepy-saturday-morning.html
Super tare! Felicitari!
Trimiteți un comentariu