vineri, iunie 17, 2011

Fost-am



E ora trei din noapte. Oare cine bate? Bate? Ce bate? Covoarele le bate. El. Bate covoarele de cauciuc de la mașină.

Și dintr-o dată s-a făcut iarnă. Iarna anilor 70. Ierni aspre, dar pline de căldură. Omenească.
Ierni bogate. Zăpezi în troiene. Munți de zăpezi albe în care-ți degerau degetele picioarelor în tramvaiele lipsite de orice urmă de căldură. În afară de cea omenească desigur. Gri și ternă în drumul spre servicii.

În spatele blocurilor guițau porcii cumpărați vii din Obor și tăiați de fârtații concetățeni, printre care se numărau și ai mei.
Vedeai peste tot, pete enorme de sânge pe zăpadă. Și funingine rămasă de la pârlitul pieii. Botezul șoricului. Gros.

Dar cel mai des auzit sunet din preajma sărbătorilor de iarnă, era bătutul. Bătutul covoarelor, exact ca cel al iepuroiului la împerecheat.
Se stătea pur și simplu la coadă la bârna de fier. Cu găleata plină cu apă caldă și dero, cu peria de lemn cu peri țepeni, mături și bătătoare care mai de care mai șmechere.
Fiind o treabă care cerea o mână forte, deseori vedeai vajnicii, sau vai mama lor de consorți pe la îndeletnicirea cu pricina. Cu sticla de vin, votcă sau cele de bere pe lângă ei. Până seara erau pulă și covorul virgin neatins, la fel ca la început.
Veselie mare ce mai!
Doar veneau sărbătorile.

Cert că aerul era mai respirabil, ușor. Nimic nu te apăsa pe piept sau pe minte. Ozonul nu era dotat cu gaură, iar lumea-și avea sufletul la purtător. Nu ascuns la seif e.

Pare venit din altă vreme, ruginit, îngălbenit, dar însuflețit de căldura umană. Fostă.

IMGP3431

8 comentarii:

francisc vaida spunea...

..ce chestie ..! de vreo 10 ani nimeni nu mai bate covoarele ..1 nici batatoare nu mai sunt ..! o fi de la aspiratoare ..? mai performante ..?
era o reclama !

..nu bateti ,nu scuturati
Ideal aspira ..!

..pra mult trecut pe blogul tau si prea putin prezent ...viitorul suna bine k sa citez o alta reclama ...!

ogarafgan spunea...

Mulțam Feri baci de trecere, dar știi mata, trăiește omul acolo unde se simte mai bine :) în cazul meu în trecut.
Viitorul, oricât de optimist ai fi, sună goarna, sună iarna, cu colții de argint înfipți în seva vieții. Îți rămâne în schimb, fiorul dimineții.

Suflet de curva spunea...

:))

ogarafgan spunea...

:)

Cãtã. spunea...

Am o rugaminte.. poti te rog sa intri si pe la mine sa citesti si sa-mi lasi cateva pareri ? :o3
Interesant blogul, sa stii. :">

~♥.

francisc vaida spunea...

...alooooo..! este cineva acasa..? am venit in vizita ...! ah ..! nu-i nimeni..! ma scuzati..!

Bieţîvan Ratat spunea...

Nu era iarna anilor 70 ci iarna din nainte de opzeşnoo, şi nu le mirosea găleata a dero ci a oţet. Adică tot aşa cum ai amintit tu dar colorată diferit.Da. Da tu ce mai faci?

ogarafgan spunea...

Ieee bre Feri-baci, ie, dar cu lehamite, fără chef, iote, nici matale nu-ți răspunsei, deși-mi bătuși la ușă .... ntz, ntz, să-mi fie rușinică.

Biețivanie, cum spuneam, mi-e o lene de mă doare și să spui ce fac, dar mă bucur că mai sunt fo doi :)) pe care-i interesează.
Dacă mai spui și că aparatul de-abia luat, l-am și belit, iote extazul și cheful de futografie

Cătă, să nu te uit, dar lehamitea era cât p-aci :)