Există oameni în România mare, o mare de oameni, care se străduiesc din greul greului să-și plătească taxele-biruri-furturi legale și să-și pună pâinea pe masă, lor și copiilor lor.
Există oameni care stau singuri în case la lumina lumânărilor sau în întuneric și se uită la televizor cum alții se duc la munte, în Hymalaya, sau la mare în Barbados, cum li se umflă la unele țâțele în timp ce lor li se dezumflă buzunarele.
Există, încă mai există oameni, mulți mulți oameni, câtă frunză și iarbă, cărora le curg în tăcere lacrimile pe obraji pentru că au uitat cum e să te bucuri și să zâmbești în condițiile în care nu mai știu încotro s-o apuce și mi-e frică de ziua de mâine. Avem totul dar de fapt n-avem nimic.
România e un loc de unde se fuge sfârâind călcâiele.
Romania nu mai e ”acasă”
Cu puțin, dar fericit, se cheamă că trăiești. Un adevăr care merită strigat, nu uitat. Dacă ești lăsat de ghionturile lipsurilor și nestrivit sub greutatea golului, zeroului de plumb Bacovian la care a fost adusă demnitatea umană
Recomand cu cea mai mare căldură să se urmărească -În puii mei- Execuția lui Ceaușescu.
IMPRESIONANT
5 comentarii:
România Mare a murit demult...
Da Cătă, acum e mică-micăcât o puță de furnică :P
Fruntea sus...poate mai răsare Soarele și în Țara Noastră.
Măi Ionuțu măi, cum era odată, când vedeam i2c peste tot, măi! :)
Octavian Paler spunea:"Îmi iubesc ţara atunci când nu mă uit la televizor şi când nu merg pe stradă...Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă.."
in rest...hai sa facem dreptate..uite s-a infiintat partidul brunetelor si cica ne invata/indruma/sfatuieste cum trebuie sa traim viata din lumea asta...
cica primesc si blonde si roscate...;)
Trimiteți un comentariu