joi, septembrie 21, 2006

Sec

Am iesit afara si lumea era cheala. O liniste de mormant tzipa din toti rarunchii cu toate ca-n jur colcaia de blocuri. Nu era urma de vant, incremenise timpul intr-o siderare tampa..... copaci, frunze parca erau coborate din poze inramate frumos in negru si puse in linie pe un perete alb. Am ridicat privirea spre blocuri, erau retezate, decapitate, parca acolo se rupsese foaia si urma un gol, un hau fara noima, fara sens.
Ma asteptam sa porneasca de sus, de pe blocuri dar din carnea lor, niste brate colturoase, subtiri si infinite, aidoma unor radacini de copaci seculari, spalate frumos de trecerea apelor si a timpurilor.
Oare unde este sensul? Ce e ala sens? De ce e nevoie de el, cand totu-i fara noima?
Brrrrrr!!! Yeah mi-e sila! Sa se sfarseasca totul mai repede......


Niciun comentariu: