O noapte calda, foarte calda. Un vanticel la fel, care face marile panze ale reclamelor sa se zbata ca niste pescarusi raniti.
Strazi goale si ude. O liniste nefireasca, nuda si ea uda, extraordinar de placuta. Se aud manele, inabusite, parca venite dinspre mall.
Un cablu nefixat, lung de vreo 30 de metri, sfichiue si chinuie peretele parcarii supraetajate. Ca si urechile animalelor de bloc. O rascruce de vanturi, cu umbre de fantome gigantice ce se agita inainte si-napoi.
Natura mormaie in surdina si-i ies note de primavara pe gaura de vierme dintre cele doua lumi.
Se naste iarasi viata ...... in timp ce ea simte cum moare putin cate putin ...... alaturi de un pitic ce se balangane pe picioruse, aidoma reclamelor in vant ......
sâmbătă, ianuarie 02, 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Asta cu ”..se aud manele, inabusite” e suprarealism, doamna... O figura de stil excelenta, de mare putere si rafinament!
hai ca ma tavalesc de ras de juma de ora domn Paul! nu poci scrie de ras! poate mi-era foame! =)))))))))))))
nu le inabusea nimeni, nici macar ... multzam de trecere si portie de ras stil cazut pe spate!
crezi ca mai pot spune ceva ? te inseli..ai spus tot...
mi-esti draga, fata draga :)
Sarut mana si la multi ani!
Sa dea Domnul un an bun, frumos si poate mai putin trist!
:)multumesc!
La multi ani cuană !
Cum naiba suna să auzi în loc de manele un pian, înăbușit...dinspre mall?
V-ati vorbit sa ma dati pe spate la postul asta inabusit? :))
Pian intr-un mall? Asta da suprarealism! Dar cred ca ar avea sonorizare excelenta!
Multzam de trecere uame! :)
Trimiteți un comentariu