Photobucket

sâmbătă, iunie 11, 2011

Vorbe din viață .....


Un mic sau mare citat din http://indiscreta.wordpress.com/2011/06/05/901/#comments


”Printre bolile urate ale mintii umane adulte, una este ridicata la rang de virtute si desi mirosi a mort, tu n-ai loc sa te misti din cauza aurei tale miruite de om istet si abil! Una din binecavantarile(devenita blestem) primite odata cu nasterea noastra este minunea de a nu ne putea fi cunoscute gandurile. De-aici tragedia: nu conteaza ce gandesti, important e sa se priceapa gura sa salveze situatia cand nu gandesti frumos, sau nu iti permiti sa te expui!

Am ajuns la performanta de a ne ascunde in spatele cuvintelor si dragostea si ura. Credem ca adevarul raneste asa ca luam un compliment, ii dam niste haine cu 4 masuri mai mari si ti-l servim. Adevarul ti-l strecuram ironic in gluma la momentul potrivit. Cu tensiunea ridicata la cote maxime, inca avem puterea sa zambim si sa spunem “nici o problema” cand de fapt am vrea sa te strangem de gat, si nu de drag! Pe masura ce crestem, se dezvolta si simtul prefacatoriei, al exprimarii in cuvinte cu nenumarate intelesuri cu ajutorul carora putem sa ne sustragem cand suntem prinsi la colt de vreo minte agera. Ironia devine elevata, simtul umorului capata valente batjocoritoare pe ici pe colo si fereasca sfintii sa intri in “gura” unui om “cultivat”: te farama in bucatele mici, folosind cuvinte alese cu grija si pe cand tu inca digeri, el/ea au si disparut, savurandu-si satisfacuti desteptaciunea.

Dintre toate durerile secolului(si nu-s putine) cea mai crunta este singuratatea pe care o suporti pana la moarte daca trebuie, dar nu cumva sa spui cuiva ca simti ceva pentru el/ea, ca-ti pasa ca traieste pe aceeasi lume cu tine, in acelasi timp. N-avem timp sa mai cautam omul din spatele cuvintelor, si nici pe noi nu ne mai intreaba nimeni ce mai visam, ce mai iubim…

Am devenit experti in jocul asta nebun. Trecem unii pe langa altii, ne privim, ne mirosim, ne admiram(in taina!) si ne vedem de viata mai departe. Nu deschidem gura decat pentru critica daca este cazul. Daca nu vrem nici sa criticam, ne vedem de treaba. Ne uscam cuminti.

Nici vorba nu ne mai e vorba. Avem pentru fiecare persoana in parte vorbe croite pe masura. Pe masura interesului urmarit. Pe unul il repezim, pe altul il magulim. Unuia ne adresam cu formule de politete dar nu-i nici o urma de respect in spatele cuvintelor, altuia ii spunem ce nu i-am spune daca ar scrie pe el functia.

M-as intoarce inapoi in copilarie unde nu stiam insemnatatea cuvintelor: ofiter, primar, judecator, senator, general, ministru. Pe vremea aceea toti erau OAMENI! Unde-i timpul acela cand nu stiam sa gandesc prea mult si ma exprimam asa cum simteam, pentru ca simteam?! Azi imi impun si sa nu simt nu doar sa nu spun. Ne caram dupa noi toate durerile care ne-au atins vreodata si din cand in cand mai scoatem cate una doar pentru a o compara cu alta a altcuiva, dupa care sa concluzionam ca intr-adevar, nimeni nu a mai trait asa ceva vreodata in afara de noi. Ne intretinem ranile, zgarmam in ele zilnic, nu cumva sa se vindece si sa nu mai avem parte nici macar de compatimirea noastra, dar le acoperim cu haine de gala, lungi, frumoase. Nimeni nu arata mai bine pe-afara. Muncim, zambim, vorbim, glumim ca sa lasam impresia ca suntem senini si curati si vai de cel care ar indrazni sa ne ridice un colt de palton sa se uite mai bine pe dinauntru, ca il intepam de nu se mai atinge de noi in veci.”


IMGP4092

7 comentarii:

Catalin spunea...

Şi aşa: te inspiră Monica cu indiscreţiile ei...

fotomaniacu spunea...

Mde. Nu se pun aparate pe banca in masina ca le ia dracu si ne intristam si totul se prabuseste in tristete si disperare, care este.Of...

Dreamer spunea...

Noi, oamenii nu iubim adevarul! Daca as stii sa ma prefac, as castiga mai mult...dar, iaca, n-am chef. Nu umblu dupa castig.
Adevarul e bun, dar ne-am dezobisnuit sa-l folosim.

ogarafgan spunea...

Nu Cătă, nu m-a inspirat, că-i copy paste, nimic de la mandea, n-avea rost, a spus ea foarte bine tot cu indiscrețiile ei:)

Don fotografu na, acu ce să fac, să-mi iau gâtul? Că fuse și să vedem dacă se duse. Mai bine luam o pocnitoare. :(

Dreamer, adevărul e bun întotdeauna, pentru că ce clădești pe minciună, întotdeauna se va sfârși prost. Indiferent de beneficiile de moment.
Adică așa se spune! :)

Mulțumesc de trecere oamenilor! :)

francisc vaida spunea...

,,stii ce'ifrumos..?
..k si minciuna are adevarurile ei ...! asta-i nebunia ..! fiecare detine adevarurile totale ...pentru altzii sunt minciuni totale si usor,usor umplem balamicu' de genii.....!

Suflet de curva spunea...

frumos... frumos

ogarafgan spunea...

Feri, minciuna e minciună și nimic mai mult.
O lume clădită pe adevăruri? Utopie. Dar ar fi un ”The Avatar” very nice, on this poor valuable earth ????

Suflet, te înțeleg foarte bine și nu te înțeleg deloc, dar fiecare ia de la viață ce i se oferă, ce poate, cu ce se simte mai bine. În puține cuvinte, fiecare își contruiește viața cum poate.
DAR, faptul că ești așa de tristă, e clar că nu e ceea ce dorești și nu te simți bine, nu te reprezintă.
Lozincile și etichetele pe mine mă lasă rece, dacă vrea cineva ceva cu adevărat, ce depinde de el, poate.
Așa că schimbă-ți viața, că poți. Depinde numai de tine.