Poveshti

Fost la munte....la obisnuitul si vesnicul Babele....dor sa simt zapada multa sub picioare, sa ma tavalesc prin ea, sa trag cu nesat in piept aerul pur, oxigenat.....si am fost servita....chiar mai mult decat ma asteptam.
Sambata vant, da' ce vant......noaptea vijelie, fluiera prin toate incheieturile cabanei, nu stiu cati dintre noi am inchis un ochi din cauza zgomotului....parca eram in La rascruce de vanturi, mai mai sa-l caut pe Heathcliff.
Duminica ne-am sculat pt rasarit, cu avant total, din care-a cazut a-ul si-a ramas vant-ul si gerul. In 5 min ma intrebam cine draq m-a pus sa ies de la caldurica celor trei paturici. Mi-am carat trepiedul degeaba, c-o mana ma tineam de-un gard si cu cealalta mai trageam cateun cadru. Asa vant inghetat n-am avut niciodata placerea sa cunosc. Am terminat mai repede ca Speedy Gonzales si m-am refugiat in cabana, unde ceilalti aterizasera deja.
Plecat luat telecabA(i)na.....nuuuuuuu......nu? ofcos ca nu, ca era vant.....sfatuiti luat pe jos pana la 2000....Marlen desigur ca preferat mers decat stat incertitudine, bucurie mare pana cand aratat dupa un sfert de ora unde trebuie ajuns.....waw, nu se poate, dupa 2 creste, 2 vai, urma ultima.....creasta, cea de la Piatra Arsa la 2000......imi cadea capul pe spate contempland-o.....plans in dreapta, plans in stanga ca nu pot, nu gasit intelegere, purces la drum....biata fata afgana facut pasul si odihna binemeritata......si tot asa, timp in care folosit Pentaxelu' la maximum....atmosfera era de vis si groaza, norii se invalmaseau peste noi, stelutele argintii ne invaluiau din toate partile sfichiuindu-ne fatza, picioarele ni se afundau pana la genunchi in omatul moale......la un moment dat ne straduiam sa ne agatam cu mainile in zapada, pe portiunile unde panta ajungea cred ca si la 70 de grade inclinare, cativa au luat-o la vale, unii s-au pierdut si au dat telefon sa venim sa-i culegem din nu-sh ce gaura intrasera.
Pan'la Sinaia mers tot pe jos de la 14(6?)00, dar nu pe sosea, ci prin padure.....facut terapie prin ras, ras cu pofta, de care aproape uitasem ca exista. Un prieten ne-a facut surpriza sa scoata saci negri din plastic, din cei pt gunoi, toti bulucindu-ne sa luam cateunul. Si uite asa dosurile noastre puturoase de Bucuresti au facut cunostinta cu zapada" uda" si portiunile de pamant itzite din loc in loc. Am ajuns unii peste altii, cu capul in jos, uzi pana la chiloti si ca porcii in Sinaia. Eram rupti de oboseala dar fericiti, fusese chiar o adevarata experienta......d-abia asteptam sa stam jos in tren.....hi, hi, hi !!!!! am mers ca sardelele, in "fundul" trenului, in picioare....si totusi mie una mi-a fost bine!!!(ma uit pe sub gene).....nu va spun de ce!!!!(ranjet albastru)