marți, ianuarie 23, 2007

Doruri eminesciene

Am multe, dar cel mai tare e al de pamant. Sa alerg din camera-n camera, sa sar peste prag si sa simt lutul sub picioare, sa vad covoare taranesti pe jos, sa miroasa a porumb dezghiocat atunci de pe stiulete, sa fac foc in cuptor unde sa indes cocenii iar la sfarsit sa coc cartofi sau porumb de lapte-n jar, sa sparg oua proaspete, portocalii in tigaie, sa-mi bag degetele cu mamaliga pana la coate-n ele, sa rup rosia de pe vrej, sa ma umplu de zoaie rosii de la o ureche la alta, sa-mi fac baie in copaie in fundul curtii la soare, sa se uite baietii la mine printre ulucile gardului, sa ma cac in gradina din spatele casei sa ma sterg cu papusoi :D, sa alerg cu baietii pe vale, sa m-arunc in raul cald si malos cand mi-e cald, sa mananc pepeni de 20 de kg si pui de tara la ceaun cu usturoi.

Si mai am un singur dor .... de tine


3 comentarii:

Catalina spunea...

Daca ai sti cata dreptate iti dau...
Am un dor de duca nebun de cateva zile, de ma ard talpile, palmele, tot tot tot...
Vreau sa fiu undeva departe de Bucuresti intr-o cabana de lemn, inconjurata de zapada cat casa...
Sa aud cum trosnesc lemnele in foc, sa simt miros de rasina si de vin proaspat fiert..
Sa vina dulaul sa stea la picioare...
He he ... vise...
Of...

Dinu Lazar spunea...

Frumos... si alte poze, care este?
Duminica e un festival al gogosilor la Agnita, foarte frumos... io am mai fost si e interesant.

ogarafgan spunea...

Multumesc Catalina si domnul Dinu de trecere.
Pozele este pi vinie ;). Unde-i Agnita? ca daca am cu cine si cu ce, as mere:)