Photobucket

vineri, ianuarie 26, 2007

Puiutza

M-am umflat de plans, am okii cat cepele, siroaie de lacrimi stranse in barbie si rasuflare sacadata presarata cu icnete de durere si neputinta.
Mai vazusem Missy, stiam despre ce-i vorba, dar n-am putut sa nu ma uit iarasi. Sunt sigura ca nu pot fi altfel decat sadomasochista, stiu ca-mi face rau, dar continui cu aceeasi sarguinta.
Oare de ce face omul asa ceva? cata prostie, daca am fi numai o idee mai lucizi, ne-am scuti de multa suferinta.

Missy, o puitza de labrador de 2 saptamani, nu putea manca din cauza ingustarii esofagului, un defect din nastere. A intrat pe mana doctorilor si a ajuns dintr-o palma cat era, o jumate, tunsa cheala pe o parte, cu o multime de tubulete introduse in corpuletul ala mititel. Ochisorii inca nu vedeau bine, ii era foame si lingea disperata mainile oamenilor, piciorusele-i tremurau ca frunzele-n bataia vantului.
A trait sase saptamani asa, apoi doctorii au declarat ca n-are functie esofagiana deloc, cu toate operatiile lor si trebuie eutanasiata pentru ca nu-i asa!? stapana trebuie sa se gandeasca la viitorul ei
!!!!!!!!
Deci sa repetam: stapana tre' sa se gandeasca la viitorul catelului care va fi eutanasiat .... un oki mi-e la slanina si altul la faina.
Atata ca femeia a fost OM, a dovedit ca gandeste si a luat puiutza acasa. Doua saptamani mai tarziu a murit in somn. O manutza de catel, in care batea o inimioara la fel ca si la noi, care avea un sufletel mult mai bogat si mai pur decat al multor semeni de ai mei, o vietisoara dusa pe apa sambetei.
E atata nedreptate in lumea asta, ca mie mi-e greu s-o duc, mai bine tac si ma retrag in lumea mea de foto si cuvinte scrise, nerostite, dar traite.


Niciun comentariu: