sâmbătă, august 30, 2008
Incruntarea vremii
Ar trebui sa ne asumam si riscuri cand vrem ceva, nu sa mergem numai la sigur .... spunea cineva.
Ha, ha, imi sfaraie calcaiele, parca sunt pe-o tabla incinsa si nu stiu cum sa ma racoresc .... she den cauza jinului nush nici unde-i ulicioara spre portitza de iesire ..... mint, nu jinu-i divina.
Ofteaza omul-om, omul-oama dupa una dupa alta, dar ..... uffffffff, ii mai bine fara ganduri, ii mai bine fara vise, ti-e mintea goala si-unde-i gol este relaxare completa, iashte ra-tzusthi cu grasimi si pene ude nu .... si plutesti .... si greutatea de pe umeri si din suflet si din creieri dispare ..... devii usoara, devii fulg de nea, devii alba, transparenta ..... se uita lumea la tine si nu te vede, te strapunge si trece mai departe .... dar nu-ti pasa pen'ca nu simti niika, decat un pic de sete sarata inghetata - pentru care exista ceilalti fulgi, la fel de albi, inghetati si nesimtiti ..... care sa-ti sature, sa-ti sature, sa-ti sature ..... offf, s-a stricat placa, bine ca trilurilu cocondrilu ma nanamouskureste ghini.
Mai zicea altcineva ca e mai bine sa simti ca traiesti .... si culmea pe vremea ceia eram de acord .... ca simteam ca ma usuc .... dar te usuci oricum cand te invarti ca un leu in cusca, stiind sigur ca n-ai incotro s-apuci, ca nu dai decat cu capul de gratii in orice parte te-ai intoarce, ca te zbati neputincios.
Nu cred ca exista sentiment mai mare de umilire pentru un leu invatat liber, sentiment mai mare de disperare ..... sa-mi bag coltii si ghearele-n ea de viatza ..... ca-n afar' s-o traiesti frumos, dac-ai pututul la tine, nu merita s-o traiesti altfel.
Auzi, printre maslini si ciorchini de lamai sau cu aparatu la gat printre casele marunte, cu pereti grosi si albi la mal de mediteranta ...... =))))))) hahahaha, poci sa ma tavalesc de ras o tzara? stai .... un pic si cu rotitzele-n sus .... stai .... sa ma intorc un chic si pa stanga si pa dreapta ..... gata acum, NU, nu m-am racorit, nu m-am calmat, mai rau ma gandesc cum ar fi fost in alta viatza, in alt spatiu, in paralel sau perpendicular .... si cum ai lua-o tot acolo ajungi, la cap, bum, gratii.
Singura scapare-i sa ramai cu privirea fixa, pierduta-n uitarea timpului ce rugineste, ce transforma-n praf si pulbere ..... inclusiv pe mine, cu tot cu visele mele intortocheate-n care nu ma recunosc sau nu vreau sa recunosc ....
Timpul .... niciodata sa nu-l crezi .... chiar daca se-ncrusteaza-n tine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
a avut ceva ginul in el, da nu vrei sa ma crezi
da mei, asa o fi, te cred, ca doar era jinul in mine :D
Trimiteți un comentariu