Mi-am adus aminte de o zi frumoasa de toamna, cand cu trenul am ajuns intr-un frumos oras de munte, de unde de sus de undeva priveam peste el aninata de-o piatra.
Pentru acea frumoasa si calda liniste multumesc!
Si in linistea mintii mele ma cuibaresc! :)
marți, octombrie 06, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
cred ca statusi cuibarita destul de una singura... inapoi in prezent , vino si fa mishto de mine si de nelinistea mea
mai am de cuibarit o tzara.
da' ai ca vin, da' nu fac misto, ca nu-i frumos.
mai frumos e cashto! :P
Ei da... Frumos loc de privit...!
Si bine-ai facut ca-l arati si altora!
multzumesc frumos domnu' Popa!
ma bucur ca va place! :)
Trimiteți un comentariu