Poveshti

Fost la munte....la obisnuitul si vesnicul Babele....dor sa simt zapada multa sub picioare, sa ma tavalesc prin ea, sa trag cu nesat in piept aerul pur, oxigenat.....si am fost servita....chiar mai mult decat ma asteptam.
Sambata vant, da' ce vant......noaptea vijelie, fluiera prin toate incheieturile cabanei, nu stiu cati dintre noi am inchis un ochi din cauza zgomotului....parca eram in La rascruce de vanturi, mai mai sa-l caut pe Heathcliff.
Duminica ne-am sculat pt rasarit, cu avant total, din care-a cazut a-ul si-a ramas vant-ul si gerul. In 5 min ma intrebam cine draq m-a pus sa ies de la caldurica celor trei paturici. Mi-am carat trepiedul degeaba, c-o mana ma tineam de-un gard si cu cealalta mai trageam cateun cadru. Asa vant inghetat n-am avut niciodata placerea sa cunosc. Am terminat mai repede ca Speedy Gonzales si m-am refugiat in cabana, unde ceilalti aterizasera deja.
Plecat luat telecabA(i)na.....nuuuuuuu......nu? ofcos ca nu, ca era vant.....sfatuiti luat pe jos pana la 2000....Marlen desigur ca preferat mers decat stat incertitudine, bucurie mare pana cand aratat dupa un sfert de ora unde trebuie ajuns.....waw, nu se poate, dupa 2 creste, 2 vai, urma ultima.....creasta, cea de la Piatra Arsa la 2000......imi cadea capul pe spate contempland-o.....plans in dreapta, plans in stanga ca nu pot, nu gasit intelegere, purces la drum....biata fata afgana facut pasul si odihna binemeritata......si tot asa, timp in care folosit Pentaxelu' la maximum....atmosfera era de vis si groaza, norii se invalmaseau peste noi, stelutele argintii ne invaluiau din toate partile sfichiuindu-ne fatza, picioarele ni se afundau pana la genunchi in omatul moale......la un moment dat ne straduiam sa ne agatam cu mainile in zapada, pe portiunile unde panta ajungea cred ca si la 70 de grade inclinare, cativa au luat-o la vale, unii s-au pierdut si au dat telefon sa venim sa-i culegem din nu-sh ce gaura intrasera.
Pan'la Sinaia mers tot pe jos de la 14(6?)00, dar nu pe sosea, ci prin padure.....facut terapie prin ras, ras cu pofta, de care aproape uitasem ca exista. Un prieten ne-a facut surpriza sa scoata saci negri din plastic, din cei pt gunoi, toti bulucindu-ne sa luam cateunul. Si uite asa dosurile noastre puturoase de Bucuresti au facut cunostinta cu zapada" uda" si portiunile de pamant itzite din loc in loc. Am ajuns unii peste altii, cu capul in jos, uzi pana la chiloti si ca porcii in Sinaia. Eram rupti de oboseala dar fericiti, fusese chiar o adevarata experienta......d-abia asteptam sa stam jos in tren.....hi, hi, hi !!!!! am mers ca sardelele, in "fundul" trenului, in picioare....si totusi mie una mi-a fost bine!!!(ma uit pe sub gene).....nu va spun de ce!!!!(ranjet albastru)

Gestul

La un moment dat el si-a trecut mana prin parul ei...... gest simplu, dar cu multe implicatii pentru ea.....oare de ce? a fost un gest calculat, cerebral? ca de altfel tot ceea ce face.....a fost ceva automat, venit din program?......sau a fost un gest instinctual, gingas, care numai o anume sensibilitate ti-l poate dicta? mai bine spus venit din suflet....cred, ca pe ea, ar mangaia-o gandul acesta, pentru ca atunci ar mai exista sperante pentru el....ar putea fi numit chiar OM si tratat ca atare, n-ar mai fi considerat zeu, pentru care fata ar avea nevoie de puteri paranormale sa-l coboare de pe piedestal.
Doamneee! cat ar mai vrea sa simta din nou degetele lui jucandu-se prin parul ei......
Si totusi.....mai e mult pana vine primavaraaaaaaaaaa?......aaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAA

Rahat pe batz....cu motz!!!!!

Aceasta este o fotografie.....zic eu.....daca nu va place, mai ales celor care le fac perfecte din aparat, faceti reclamatie la biroul de fotografie pierduta.
Atatea discutii pentru nimic....in fond conteaza numai rezultatul final....atunci cand cad in contemplatie si nu mai ma satur de privit o poza, zic ca omul acela si-a dat osteneala sa faca placere si bucurie si altor ochi decat ai lui.....ce se face atata caz ca a stat cineva ore intregi sa astepte un individ sa sara balta(ce mi se pare o prostie), sau a facut trebsoara in ps?.....este exact ca oriunde in lumea asta mare si nebuna cu oamenii ei asisderea......totul se modernizeaza.
In anii 1600-1700, se prefera gadilatul pe burta al puricilor de pe corp cu perii cu coada lunga, sa ajunga si pe spate, sau frecatul jegului pe unde nu trecea apa, decat de ploaie sau daca picau in lac din prostie.....sau deranjatul paduchilor din perucile pompoase cu betisoare de diferite marimi, lungimi sau grosimi....astazi unii dintre noi mai folosesc si dusul sau baitza....sau poate era mai bine sa ne pastram originali!!!
Atata sunt satula de discutii care nici macar n-ajung nicaieri.....de ce sa nu ne ingreunam noi viata? cuuuuum? ce vreti sa spuneti? ca nu-i mai bine sa ma scarpin cu mana stanga la urechea dreapta? pai de ce?!!!!!!
Ca sa nu mai spun de unii care se baga in discutii fara sa aibe macar habar de ce vorbesc, doar ca le place sa se auda vorbind, sau pardon, le place sa-si vada posturile in cascada pe softpedia. Mai devreme imi venea sa urlu: nonaaaaaaaaaaaaame, unde esti frate? apropo multumesc de dedicatie( ma uit pe sub gene)
In rest, noi sa fim sanatosi.....

Romania, cu oamenii iei frumoasi si dashtepti

....cateodata unii.....n-avem loc de altii....si scoatem fum prin diferite orificii.....altadata am vrea!!!.....sa n-avem loc!.....chiar daca suntem mai multE!!!!!!!
....cateodata dam pe dinafara din teribilism.....desi avem o vRasta, desi suntem tare ocupati si cu veleitati de oameni de afaceri
.....cateodata cu toate pornirile noastre artistice, fotgrafice sau literare, nu scoatem mai mult decat un FASSSSSS
.....si nu in cele din urma, cateodata nu mai inteleg nimic!!!!......oare DE CE?
ACESTA ESTE UN POST SUBTIL.......CEI CARE NU INTELEG, SA NU MA INTREBE PE MINE....

Uffff.....

Vreau sa vina primavara, sa pot umbla intr-un tricou cu maneca lunga si pantaloni fara sa-mi inghete degetele pe aparat, sau fesele......sa ma pot bucura de verdele crud care apare din pamantul reavan, sa vad ghioceii si zambilele cum impanzesc gradinile....sa nu mai platesc intretinerea cu toti banii care-i mai am.....
VREAU ALTCEVA......nu mai vreau sa ma aud lamentandu-ma..... mi-e lehamite, sunt la pamant.....nepasarea darama cel mai tare....am obosit de atata nepasare, de atata GREY
.....era atat de bine odata, cand stateam ore intregi si studiam japonezele de matase, ma fascinau, ziceai ca erau niste mici printese Albe ca Zapada sau Ilene Cosanzene, vorbeam cu ele.....fireste ca si cu Fetii lor Frumosi
.....sau cand alergam de una singura fluturii prin lucerna care ma imbata cu mirosul ei.... sau cand gaseam rosii coapte si le muscam cu pofta, d-abia asteptand sa simt gustul dulce acrisor ce-mi desfata papilele.
.....ce bine era in lumea aia.....era lumea mea, si numai a mea.....singuratatea intr-o mare de mirosuri si culori.....si eram fericita
Stiu sigur acum, asta nu e lumea mea

Saturatie

E iarna, e ger, ger uscat, cel putin in Bucuresti.....nu-mi place frigul, dar cand este insotit si de lipsa zapezii, ma duce la disperare.
A fulguit de doua ori in toata iarna, indeajuns sa se coloreze, cu prea binecunoscuta mazga, trotuarele capitalei. Totul are o culoare dezolanta, tot ce duce lipsa unui dus rece, lung de cel putin cateva ore, dupa care sa ne zambeasca, primenite, caldaramele ce ne sugruma privirile in rutina zilnica.....sau.....am cerut de cateva ori informatii pe la cunoscuti, unde pot gasi biroul de reclamatii ceresc, sa depun o plangere ca n-am avut si noi, buricii (ranjet, deh....incultura, mama ei) tarii , zapada, multa zapada, covor persan manual de zapada, carute de zapada, care sa straluceasca in lumina felinarelor noaptea, sau sa ne ia ochii in prima dimineata de dupa, cu puritatea ei, cu impactul de curatenie, de bine, de alta capitala dintr-o lume paralela, in care daca te-apuca pofta, poti linge oriunde, ca nu dai decat de gust de miere. Dar n-a putut nimeni sa ma-ndrume!!!.....daca nu ma credeti, intrebati-mi prietenii, va pot confirma!!!.....ramane sa caut in Pagini Aurii, sau sa dau anunt la ziar, sau pe internet.....nu ma las, tot il gasesc eu!!!
Pana atunci.....o picatura de culoare.....in noroi

Paralel

E vara si cald....o fetita de zece-doishpe ani alearga cu o tarla de baietei de aceeasi varsta pe vale printre vaci. Este singura fetita, dar nu este tarancuta....este venita de la oras si mirajul tuturor lucrurilor nevazute, dar auzite de baieti, ii ameteste. Stiu ca o fata, o orasanca le da atentie si sunt incantati.....oricum niciuna din tarancutele lor nu venea cu ei pe vale, ceea ce face situatia mai mult decat incitanta.
Fiecare din baieti se intrece in a arata cate si ce stie el sa faca, numai ca ochii fetei sa se indrepte spre el......ii fac porumb dulce de lapte copt in jar, o cauta prin lanurile lipicioase de tutun la fatze-ascunselea, doar, doar, vor prinde un moment in care sa fie singuri, o invata sa joace tzaca, tzurca, purceaua.....rad la ea din tot sufletul si o intreaba cate-n luna si-n stele. Se baga-n rau la scalda impreuna cand e prea cald si-i arata cum poate prinde pestisorii ce se ascund in vagaunile sapate de rau sub radacinile copacilor.
Dar fetita n-are ochi decat pentru un alt baiat mai mare cu doi ani, care nu prea vine pe vale cu gasca.....cauta alte fete pe alte meleaguri.
Intre timp, pe intinderea nesfarsita a vaii mlastinoase pline de tutun cu aroma de balega proaspata, lucerna si porumb copt, se desfasura scena vietii.....ultimile ramasite ale copilariei, ale inocentei amestecate cu vanatoarea continua, cu imboldul ce face de secole intregi ca baietii sa alerge cu limba scoasa dupa fetite......si invers cateodata.

Krystal Klear

POST SERIOS!!!!!.....adresat din nou barbatilor prea plini de sine....si nu este nici pe departe scris de o feminista, ci de o FEMEIE.....pur si simplu!!!!
.....n-ar trebui sa explic, dar dupa cum am primit destule mesaje, se esista o esplicatie ( uff, fac ce fac si o iau razna ....iar.....nu pot fi serioasa o secunda cand compun, ha!)
Deci dragii mei, noi femeile gandim mult mai profund in relatiile interumane, aka barbat-femeie....iar o femeie care se crede si cu veleitati sciitoricesti hartistice, si mai si....Asa ca in momentul cand veti mai vedea posturi ca cel dinainte, nu ma mai cadorisiti(pentru cei ce spun ca sunt inculta) cu fraze de genul: "waw, ai nevoie de un barbat!".....sau " iti trebuie un f...utai pe cinste"....sau "saraca, deh, la varsta ei e singura, d-aia o ia razna, ca n-are masculu' ( feroce) langa ea".....sau " in loc sa devina mai matura, viseaza mai rau"
......nu-i nimic rau in a visa....cei care pot visa inca, dpmdv sunt deosebiti, nu stau sa explic in ce sens....desi....cum sa va spun?.....traieste in realitate si devii plat.....asa, nebun, barem creezi ceva....nu stiu cat de bun la mine, dar stiu ca la altii a mers destul de bine.
.....cand scrii inventezi mult, din nevoia de povesti, din nevoia de comunicare, din nevoia de impartasire a unor experiente imaginare
.....iar daca povestesti lucruri traite de tine, este din nevoia de a le transpune pe hartie, de a exprima frumusetea sentimentelor amestecate simtite pentru cateva clipe efemere, din nevoia de afectiune nu de sex.....nu contesta nimeni valoarea unei harjoneli sexuale de calitate....cu finalizare!!!....acu' depinde de protagonisti....
De data asta nu ma lungesc, nu demult spunea cineva ca prea imi pun sufletul pe tava....mda,cam il pun, dar nu ma afecteaza cu nimic.....am fost antrenata biiine, sa nu mai ma doara, sa nu mai simt, decat in fanteziile mele.....care again, nu sunt sexuale.....aaaaa, nici cu rahat, ca tot veni vorba.....sunt UMANE, profund simtite, niciun pic gandite.

Portretul unei pasarici

Intuneric si cald....numai noi doi....nu departe se aud glasuri.....ne cautam febril, mainile neajungand sa cuprinda cate ar pofti....tensiunea sexuala mocnise toata ziua.....cateva minute a durat totul, minute ce mi s-au parut ingrozitor de lungi, mai apoi ingrozitor de scurte......un sarut pe gat, niste degete rasfirandu-mi parul....si ....caderea.....a durat cateva secunde, secunde in care totul era negru, stele pluteau in acel negru infinit, vartejuri rosii si albe ma absorbeau in ele.Pentru cateva miimi de secunda, am avut senzatia ca mastile au fost date jos, o imbratisare completa, complexa, in care cuvintele nespuse venite dinspre el imi sfichiuiau creierul "What The Fuck!!!!"
Pana atunci teatrul fusese la inaltime....intr-o clipita totul s-a prabusit, a fost de ajuns ..... a incremenit in eternitate sapat adanc in neuronul meu..... totul s-a condensat la acel moment unic, uitat mai apoi din nevoia acuta de uitare.
S-a intamplat ca intr-o zi rece si ploioasa de toamna, cand am ramas cu filamentul unui bec conectat la curent in mana.....apa si curent electric, o combinatie ce te arunca intr-alta lume, similara celei in care m-a aruncat el din nevoia de joaca, din nevoia lui de foame, foame de femeie, oricare femeie sau oricate femei.....
Si tot ca atunci, in ziua ploioasa de toamna, cand curentul m-a aruncat la zece pasi in urma, sau eu am reusit sa ma eliberez, nu mai stiu, totul e confuz, in ceata, si acum m-am desprins cu putere, cu trufie, de ce-as fi vrut cu fiecare celula vie a fiintei mele....a ramas in urma o intrebare "Numai atat?" pusa cu un glas care stia....