PLOAIA-----IUBITA MEA Ploua,ploua cu galeata si este pe inima mea.Sunt indragostita de ploaie.Imi place apa la nebunie,dar cand aud picaturile cum bat ritmul in pervazul de tabla de la bucatarie....si de la baie,simt o mare liniste sufleteasca,in aceiasi masura cu o mare bucurie.Bucurie? de ce? nu stiu,dar chicotesc de una singura prin casa,iar daca mai si fulgera si apoi tuna de se zgaltaie geamurile casei ma trezesc strigand "Hai Doamne,hai",si-mi vine sa alerg afara,sa dansez,sa topai,sa ma invart,ca intr-unul din dansurile alea englezesti,....sau scotiene,fara cap si fara coada,....sa dansez si sa ma-nvart pana ma ia ameteala....,mi-ar fi placut sa fiu o vrajitoare,sa fac descantece in ploaie,sa ma duc pe malul marii si sa invoc toate spiritele tuturor apelor de pe pamant sa vina in ajutorul meu,sa ma transforme intr-un vartej de apa fara sfarsit,sa ma-nvart si sa ma-nvart si sa ma-nvart,sa ma desfac in milioane de picaturi,in milioane de siroaie de apa,sa ma preling,sa ma-mprastii in toate zarile,sa fiu in aburul cascadelor,pe drumul curcubeelor,in aurora boreala....in lipsa tuturor mintilor,intr-o ameteala continua,intre somn si trezire,intr-o continua nestire a toate cele,intr-o continua betie a nimic,rupta complet de lumea asta, de realitate,intr-o lume numai a mea,in care sunt numai eu si cu celelalte milioane de picaturi de eu