FuNdulite-n coada vacii

Rasfirat de primavara

Cum sa zici ca ti-e dor de vant?
Cum sa uiti sa plangi?
Furtuna de nisip efemer intr-un pahar cu apa plata calda si sarata.
Picaturi sorbite de pe gene, picaturi de viata, picaturi de dor care dor. Linii adanci intre sprancene, ochi pierduti in alb si tanguire pe note disperate de vioara.
Oftat si mangaiere. Atingere usoara, adiere, adiere de vant, cu buzele, cu varfurile degetelor, pe varfurile degetelor.
Cum sa zici ca ti-e dor de vant? Cum sa-l cuprinzi in brate? Cum sa-i simti inima batand?
Cum?
Cum sa te smulgi din vuiet?
Sa fie odata liniste! Sa ajungi acasa!

Hemoroida

Sau chis mi hani, hani, chis mi, vea, niarbai da hemo

Ma intreb daca unora, de-atata durut in cur, nu le ies hemoroizi?
Exact. Unii se dau de ceasul mortii, iar altii exubereaza de fericire. Deci cei din urma sigur nu au hemoroizi. Sau au? Pai daca-s fericiti cum drac sa aiba?
Alo? Aloooo? Voi fericitilor?
Plecati-va ochii si asupra muritorilor de rand!
Vrem dureri in cur! Vrem hemoroizi!
Viva la hemoroida loca! la

Totaia de mai jos

Catifea alb-astra

Nu-mi place lumea oamenilor. Trec prin ea, dar nu las urme, sunt ca o naluca. Nici n-as vrea, pentru ca nu-mi pasa! Ce caraghios, altii se dau peste cap s-o faca!
In schimb iubesc caii, pescarusii, lacurile.
Sunt obosita, rau.
As vrea sa-mi odihnesc capul pe gatul cald si alb al unui bidiviu. Sa-l scarpin intre urechi si sa-i mangai botul de catifea, catifea alb-astra. Sa-mi pun buzele sa simta moliciunea delicata!
Sa fim pe camp, seara pe racoare, sa-mi susure greierii si izvoarele-n urechi.

Cat de departe este! Cat de neajuns!
Nu-mi plac oamenii.
Sunt un leu batran, ce-mi caut locul unde sa-mi hodinesc coama ...... pe coama unui cal, pe coama unui deal, pe malul pustiu al unei mari albastre nestiute sau undeva pe-un astru maiastru de culoare albastru.
Sunt atat de obosita!

Fara importanta

O pieticica, doua pieticele ...... un om mare, un om mic,
O treaba importanta si oameni asisderea,
O lume aparte, in care lumea treburilor importante n-are nicio importanta .....
In care chiar nimic n-are importanta, decat in masura in care poti sa razi mai tare, sa te joci. Sa fii naiv.
"Io am doua pieticele! Na si tie una. Vlei sa fii plietenul meu? Ca plazitula nu-ti dau! "

La vache qui rit ...... riluaudid

Un pisic mic miorlaie, afara. E neajutorat.
Si multi altii miorlaie 'nauntru, mari, dar la fel de neajutorati.
Ar trebui sa nu-mi pese'n mortii masii, dar asa m-a facut pe mine mama, VACA!

Urlet vertical

"Picură şarada în ochii arlechinului trist,
El râde încovoiat şi râsul geme surpat pe buze,
Zâmbetul ustură învelit în crusta chinului de artist,
Pipăie cu mâini ludice frunzele din minţile obtuze.

Geme tristeţea strivită de zaţul cafelei,
O beau avid de amar şi ea se zbate
Pe masa lăuntrică din spaţiul cafenelei
În care o emoţie beţivă cu un nebun agresiv se bate.

Izbucneşte deodată un urlet vertical
Ce secţionează cerul tăcerii în punctul unui ideal,
Peluza verde a muţeniei aiurite este păscută de un cal,
În pieptul meu îşi înfige ghearele un dor muzical."

Piatra Seaca

Desene umane pe foaie alba

"Pe foaia albă plânge un copil
Şi lacrima spală un elan pueril,
S-a lovit de ciotul unui cuvânt ascuţit
Şi-a făcut baston dintr-o literă ce taie ca un cuţit.

Pe foaia albă râde un prost,
A învăţat prostia pe de rost,
I-am colorat gândirea vidă cu pastă de pix,
Îmi sare pe mână şi se uită la mine tâmp şi fix.

Pe foaia neagră a nopţii o frunză se joacă,
Eu o tai în formă de sabie şi o vâr în teacă,
Frunza ţipă la mine şi o oblig să tacă,
Cu ea îmi acopăr ochii de piatră seacă.

Pe foaia galbenă a zilei se bronzează lumina,
Din ochii ei se scurge miere şi în umbre stă ascunsă vina,
Eu decupez ziua şi fac din conturul ei un om,
Sunt eu cu rădăcini înfipte-n noapte, preschimbat în pom."

........ rithm

Numai pentru rithm, fara cuvinte

Din ce in ce mai greu ....... http://anonimenea.blogspot.com/2006/12/de-ce-scriem.html

Si chiar ma gandeam cand o sa fie scos complet gunoiul din casa!
Na ca aflai! Ce trist!
Si ca sa nu mai fie asa de trist, sa-i dedicam o oda:

ODA

Cand tu in cas' frumos stateai,
Stelele straluceau in bolta.
Acu' in vant balai zburai,
Oare chiar seaman cu o toanta?!

Si atat ...... ca prea multa oda strica.

Lesbi

De doua nopti preamaritii din ceruri se cearta! Se fulgera din ochi si bolborosesc vrute si nevrute.
In cele din urma plang. Si nu se mai aude decat rapaiala cand calma, cand iute a lacrimilor.
Apoi sufletele li se linistesc si se iubesc.
Este noapte. Daca ar fi in zori de zi, ai vedea fuioarele lor unduindu-se imbratisate. Ai auzi pasarelele clopotzind de-un nou inceput de zi si-ai inspira profund aerul pur, curat, imbatator, de dupa ploaie.
Ce senzatie dumnezeiasca, purificatoare!
Ce senzatie ca esti deasupra tuturor relelelor! Pacat ca e ca orgasmul, dureaza o clipita si s-a dus.
Singurele secunde cand ma simt eliberata si uit. Uit de durere si de nepasare.
Iubesc ploaia. Cu patos. O vreau, o caut, mi-e dor, mi-e in sange. Fara ea, ma usuc si mor.
Stau la fereastra mult peste pervaz incercand sa mangai ploaia, sa prind un pic din ea. Vantul imi misca suvitele de par, iar narile-mi adulmeca cu nesatz praful Bucurestilor.
Ce bine relativ, dar atat de pregnant! Sunt complet ametzita de placere si dupa cum ma cunosc am o fatza de tamp si-un zambet lataretz de la o ureche la alta. Scriu rapid sa nu uit si fug iar la bucatica mea de alta lume.
Aud apa cazand de la stresini. O vad picurand de pe felinare. Cate senzatii!
Sunt eu, si restul lumii.
Sunt eu si ploaia, iubita mea dintotdeauna.
O constanta-n haos.
Simt mirosul crud al naturii si-mi vad paduri de brazi crescand in plamani. Alearga fulgerele prin fatza ochilor si-mi vine sa dansez.
Inchid ochii si-o alta lume apare, o alta viatza.
O lume a singuratatii, pentru ca lumea de dupa pleoape a disparut.

As manca niste mieji de sambure de caisa ..... sau nuci verzi ..... dor, of cat mi-e de dor!
Hai ploaaaaie, haaaai!!!!!

Ye(o)ll(alario)

Atunci cand ai o durere in tine, cum sa fii senina, fericita si mai ales linistita?
Si cand te gandesti ce ti-a produs durerea, ramai traznita!
Da! ca la dentist ...... ca despre dansele vorbeam, despre masele si nervii din iele :D

Of, of ...... si un cartof,
Pana Si Muza se dadu cu zuza,
Iar lu' Marlenutza prostutza,
Ii ramase ..... umflata buza!

Da, da, tot de la iele,
Ale dracului masele!

Dedicatie pentru Sorinu caca re zice ca as fi in stare si de versuri ...... =))

Si totusi ...... afara zambet,
In'untru urlet!

De-o parte ....... si in moarte

Paleta de culori a lumii ogaritzei

N-am sa inteleg niciodata cum pot fi oamenii albastri!
Si refuz sa inteleg!
Nu pot scrie cuvintele pe care le vreau. Dar le simt ..... albastre, infipte'n rosu si alb. Pacat ca nu unde trebuie.
Ca sa devina totul negru. Sau alb ..... complet. Sa nu mai simt, apasarea si pustiul, desertaciunea si dezamagirea. Ca nimic nu se schimba. Ca totul este o singura panta continua catre zero, din clipa in care te-ai nascut. Si ca mai esti si ajutat constant s-o iei mai repede la vale.
Mi-a disparut complet increderea in oameni.
Sunt ca un arici. Daca se apropie cineva, risca sa devina pernutza pentru ace. Noroc ca nu-i niciun pericol.


"Cu ce fel de grai să rostesc pe deplin
şi cui - amuţitul elogiu?
În turn, îngheţat, albăstriu, cristalin,
mă-aşteaptă un divin orgoliu."

Scantei

"Crize

Tristă, după un copac, pe câmp
Stă luna palidă, pustie -
De vânt se clatină copacul -
Şi simt fiori de nebunie.

O umbră mormăind păşeşte ...
E om ... atât, şi e destul ...
Şi-acum ne-om gâtui tovarăşi:
El - om flămând, eu - om sătul.

Dar vezi ... m-a ocolit acuma ...
El s-a temut mai mult, mai mult, săracul ...
Pe luna palidă, pustie,
De vânt se clatină copacul ... "

Oi mici sau Prea de dimineatza ( cum ati vrea sa fiu in sane ? da, e bine scris :P )

"Trei red-bule,
Patru rebule,
Cinci rblue,
Sase blue bule,
Sapte bule blue,
................................
8 oi cu ploi,
Ceash mai vrea indoi!
.......................................
Un sutoi.
Cine nu-i data,
Ii dau la cap cu lopata! :D "

Marilena Ifrim 8-l

In adanc

Azi pentru prima data am pus mana pe-o camera de filmat si am baut trei red-bule la rand ...... si am filmat si am filmat si am filmat ...... toata ziua si'noapte adanc ..... pe bani :D ......
Si'acu incerc sa tin randurile drepte =))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Inca sunt cu camera in mana, da' nu se vede! Daca-mi tai numa' un tendon, reusesc sa mut Pamantul!
Si m-am indragostit ;;) ...... il cheama Ibuprofen ;;)

" Iubitule, iubitule, te rog, nu te misca, stai drept ..... da, asa, da, daa, daaaa ...... asaaaaaaaa .... "

Tom(n)itza

"Sa nu fii niciodata sloganul cuiva, pentru ca esti un poem!"

Poate maine voi ridica piciorul din spate al unui cal!
Si ma gandeam la o planta si un caine, dar deja le am!
Si mai ma gandeam ca de cand lumea si pamantul este acelasi drac, unii si altii .....
Si io? Io ce alt drac caut ici?
Si iar a-ntepenit timpul!
Timpul meu, nu al lor. Cu toate ca zboara ..... mult mai repede decat al lor ......
Nu crezi in Dumnezeu si nici nu-ti vine sa crezi ...... si tot nu-ti vine sa crezi ...... si te apuci sa scrii, ca altceva nu ai mai bun de facut!
Si de atunci ma cheama Toma! Desi am vazut, desi am auzit, desi am simtit ..... tot nu-mi vine sa cred!
Sunt o necredincioasa!

Un strop de alinare

Azi s-a balacit, in miere, cu miscari moi de lebada. Nu, in noroi, cald, terapeutic. Nu, nici ......
Azi nu a batut vantul, nicio frunza nu s-a miscat pe crengutze. Numai mai tarziu, sub rapaiala scurta.
Si mirosea a iarba proaspat taiata si-a ploaie iute de primavara. Doamne cat de bine-i e cand vede cum sar stropii pe caldaram si oamenii fug ca potarnichiile! Hihihi, oare de ce? Auzi! Sa fugi de apa! Mai bine-o iei la vals, o apropii de pieptul cald, aburind si-o gusti, voluptos, cu fiecare por.
Ar vrea sa mai ploua, iar, sa plouaaaa,sa plouaaaa, sa se spele relele!
Offfffff ...... inca valseaza si viseaza ...... treaza

Imi pun capul pe umarul ploii ..... si ma pierd

Suflete albastre

"Tristeţea trenului ce pleacă
Noi n-am trâit-o niciodată,
Căci - călători ades cu trenul -
În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc -
Doar trenul pleacă!...

Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Ne poartă nerăbdarea mută,
Bagajul visurilor noastre
Şi setea noilor senzaţii,
Pe infinite paralele,
De-a lungul verzilor plantaţii
De mătrăgună şi cucută,
Pe schela podurilor albe,
Prin noaptea negrelor tunele
Şi gările cu firme-albastre!...
..........................................
Şi numai el,
Doar trenul singur,
Doar trenul ştie-anume cine
Şi câţi din cei plecaţi aseară
Putea-vom mâine-n zorii zilei,
Bagajul visurilor noastre
Să-l presărăm, din suflet iară,
Prin gările cu firme-albastre!... "

Ion Minulescu

Furie

Pentru cei ce intra, aia doi, ascultati miuzicul, ati auzit?! X-(



Ok, deci ce poate fi mai dragut decat sa te certi de una singura, sa TE razi si sa te fericesti de una singura, sa te alergi de una singura, sa te bati, zbati si tarasti de una singura, sa te intrebi de una singura? ......
Pai ce poate fi? Sa te futi de una singura ..... oriunde doreste matale singura, ca doar cu mine vorbeam!

Flori de castan

Au inflorit castanii, au inflorit prajituri Carpati cu vanilie.
In noaptea alba si neagra si lunga si calda cu privilegii de Bucuresti.
Privilegiile oamenilor singuri, fara prieteni, fara viata sociala, fara familie, fara, fara, fara .....
Dar cu parfum de flori de castani, in noaptea alba si neagra si lunga si calda. Un parfum ce te invaluie de jur imprejur ca un cocon, imediat ce iesi din scara. O mireasma ce-ti tine loc de toate si te incalzeste la multitudinea de sani de fecioare albe, ce-mpung cerul de smoala in noaptea alba si neagra si lunga si calda.
Noaptea e a lor.
Ziua e alta poveste. A oamenilor mari, cu capul pe umeri, a celor ce duc greul omenirii si nu irosesc timpul cu prostii.
Prostii precum parfumul florilor de castan.

Pentru ca florile de castan sunt flori de noapte, un privilegiu al celor rataciti pe pamant .... noapte alba si neagra si lunga si calda!