Noi n-am trâit-o niciodată,
Căci - călători ades cu trenul -
În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc -
Doar trenul pleacă!...
Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Ne poartă nerăbdarea mută,
Bagajul visurilor noastre
Şi setea noilor senzaţii,
Pe infinite paralele,
De-a lungul verzilor plantaţii
De mătrăgună şi cucută,
Pe schela podurilor albe,
Prin noaptea negrelor tunele
Şi gările cu firme-albastre!...
..........................................
Şi numai el,
Doar trenul singur,
Doar trenul ştie-anume cine
Şi câţi din cei plecaţi aseară
Putea-vom mâine-n zorii zilei,
Bagajul visurilor noastre
Să-l presărăm, din suflet iară,
Prin gările cu firme-albastre!... "
Ion Minulescu
5 comentarii:
foarte mult blue(s) in postarea dumneavoastra.
ceea ce e bine.
iar pentru ca domnul Minulescu v-a cantat in deschidere... iar e bine.
multumesc, doamna.
imi da senzatia ca sunt sub apa cand vad fotografia asta:)
superba!
Multumesc Dungha! si de trecere :)
Multumesc domnul Paul!
Micutzo, parca ai dreptate :)
Trimiteți un comentariu