Un pisic mic miorlaie, afara. E neajutorat.
Si multi altii miorlaie 'nauntru, mari, dar la fel de neajutorati.
Ar trebui sa nu-mi pese'n mortii masii, dar asa m-a facut pe mine mama, VACA!
Urlet vertical
"Picură şarada în ochii arlechinului trist,
El râde încovoiat şi râsul geme surpat pe buze,
Zâmbetul ustură învelit în crusta chinului de artist,
Pipăie cu mâini ludice frunzele din minţile obtuze.
Geme tristeţea strivită de zaţul cafelei,
O beau avid de amar şi ea se zbate
Pe masa lăuntrică din spaţiul cafenelei
În care o emoţie beţivă cu un nebun agresiv se bate.
Izbucneşte deodată un urlet vertical
Ce secţionează cerul tăcerii în punctul unui ideal,
Peluza verde a muţeniei aiurite este păscută de un cal,
În pieptul meu îşi înfige ghearele un dor muzical."
marți, mai 19, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
Impresionant...
magistrală, ogare :D
multzumesc codrin, mishu!
Superb...
multumesc Ioana! :)
cio cio san este in fotografie! am zis! stim despre cio cio san ca ...
e un fluturas cu un copil durere! :)
Imi place teribil; atmosfera, iar sangeriul frunzelor este atat de... nobil si peren in acelasi timp.
Multzumesc Aio! :) cacred ca esti fumeie! :)
Imi plac mult primele cuvinte.
De fapt blogul tau e ca o carte, trebuie asezare pentru a fi citit...
Ola-la Alinutule! Sar'na de trecere si laude :D si-un abraso ca nu ne mai vazuram de multa vreme, mai taticule cu shtate vechi :))
Trimiteți un comentariu