luni, noiembrie 16, 2009
Stele cu vitzica, plecata de la poarta noua-veche
Citeste si arde! Adica citesc si mai apoi ard, sau ard pe timp ce citesc, ca o lumanare, vazand o dragoste atat de mare!!!!! Nu se sare absolut nimic! Atentia este mare si pe felie! Si intelegerea!
Dar la noi, mai la needucati, asa se poarta, neintelegerea, provenita din postura vitzica neevoluata de la poarta noua, din Cucuietii din deal! Un adevarat teatru life ieftin cu un singur spectator: Vitzeaua devenita vaca/ca de obicei! Fi-mi-ar obiceiul-al dracu!
Si ca atare mai trantesc o nnovaleasca, si astept sa ma trasneasca!
Sau nu?! Nu se poate! Ntz, ntz, ntz!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
:) sunt postari la care nu se cauta comentarii, te uiti , zambesti si pleci ...si-ai vrea sa scrii ceva , dar nu mai iese decat o tacere zambitoare.Te uiti si pleci, dar tu nu stii ca am trecut , ca te-am vazut , ca te-am suit undeva in mintea mea (internetul nu are ferestre, nici usi , nici punti )
muuuuuuuuuuuuuu
Mai Danelutzo mai, sunt postari puse ca sa fie, sa nu se raceasca mortu' de tot, ca-mi zbura sufletul aiurea. Il caut si nu-l mai gasesc neam. Si nu-mi place deloc de mine, nu-mi da pace. Ce nu-mi placea inainte, dar acu'mi sta in gat refluxul biologic sau geologic.
Mi-e atat de greata de golul asta de peste tot, de superficialitate! Nimic profund. Se vrea sa se dea profund, dar sunt numai bazaconii. Rar mai isi pune omul, care-i om, sufletul la mezat, ca-i e teama sa nu si-o ia. Iar ceilalti sunt degeaba.
M-am pierdut printre ei si mi-e sila de mine, de ei, de tot.
Un nimic cumplit de dureros. Il vezi zvarcolindu-se si-ti dai seama ca doare, dar nu simti nimic, pentru ca nimicul e nimic.
Mai sare scanteiutza Dancutza si lumineaza intunericul asta de rahat, si de aceea-i multzamesc cu ce mi-a mai ramas din suflet! :)
O imbratisare calda si o mangaiere pe tample sa-ti aline ziua, de la mine, ogaritza! Daca are fortza sa aline. :)
Trimiteți un comentariu