"Plin, ca şi soarta-ţi, de blesteme,
Ce gânduri, om destrăbălat,
Coboară-n tine să te cheme?"
-Iubind tot ce-i întunecat,
Greu de-aşezat în loc şi vreme,
Eu ca Ovidiu alungat
Din raiul Romei, nu voi geme.
Cer sfâşiat, plin de ruine,
Mândria-mi se-oglindeşte-n tine!
Ţi-s norii dricuri care-n ele
Duc toate visurile mele
Şi în lumina-ţi prind să joace
Luciri din Iad, şi Iadu-mi place."
5 comentarii:
Prea greu pentru mine! Sint un om care cauta numai ce e lumina!
Brrr... da' faine versuri :D
capu' de mort nu prea-mi gâdilă retina totuși :)
mie place intunericul Mihai! si lumina diminetzii ;)
Mishu, sar'na, da' nu-s ale mele, ghilimelele-s pt Baudelaire ;) .... nici mie, e de scena only, pt song ;)
iooi ioooi iooooi... sunt speriat... eram sceptic... acum sunt inspaimantat... hi hi hi... you rock :)
pai hai sa rock tugheva :P
Trimiteți un comentariu