Stuf .... de toamna

E frig ..... si toamna tarzie .....
Aproape ca mushca din mine, dar era extraordinar ..... s-o simti in toate ungherele, sa adulmeci iarna cu mirosul ei de foc de lemn bun. Parca totul devine mai clar, vezi mai limpede si toti microbii prostiei adunate de-a lungul anului dogoritor, isi dau obstescul sfarsit.
Si ca pe purici, care mai misca, ii iei, ii strivesti si-i arunci.
Faci un dus scotian, inchipuindu-te in curul gol pe strada.
Ma zgribulesc mai tare, ma cocosez putin adunandu-ma in mine, incerc sa ma cuprind in brate si sa ma iubesc in frig cu caldura inimii amortite ..... si-apoi imi zic "ce prostie!" ..... ma indrept, scot pieptul osos inainte deszvelindu-mi gatul si privesc provocator barbatii care-mi trec pe langa ..... atat cat consider necesar ..... apoi ma scufund inapoi in visarea-mi vindecatoare ..... cu izvoare inghetzate ce-mi acopera trupul incremenit ..... in care pulseaza totusi ceva ..... si parul lung negru-alb ce se unduieste, cochetand cu stelele de gheatza .....