miercuri, februarie 18, 2009
Nelegaturi solide
Hi, hi, hi, ma dau pe gheata, vuuuuuuu!!! ...... waw, inapoi, inainte, inapoi, inainte, telecomanda cu valf de sageata ma zabageshte, am ametit :D
Vleauuuuu sa ma dauuuuuu!!!!! cine ma vleaaaa? pe gheatza sa ma dauuuuuuu? Imi zboara pletele-n fulgii alungati din copacii de pe margini, imi ingheata nasul si incerc sa-l prind, dupa culoare, in gheatza.
Gheatza translucida in care cealalta eu se stramba la mine si-mi scoate limba.
Waw, iar a innebunit, inainte, inapoi, inainte, inapoi, cazut pe spate, cu ochii atintiti in albastrul de sus intrerupt doar de cardurile nesfarsite de ciori cu zborul lor intortocheat si croncanitul de socializare la inaltime.
Ahahaaaaa!!!!!! vin norii, si cu ei fulgii cei noi, imbunatatiti cu hainutze din blana de leopard alb. Pe obraji-mi se transforma instantaneu in lacrimi, calde de fericire.
Ia sa gust putin! ce gust o avea blanitza de leopard? hmmmmm, ma-ntzeapa la limba, e picanta :D
De la cristale!!!! cristal, cristale, muuuuulte, dar de data asta nu se topesc. Cresc ..... si cresc ..... Oare o sa-l vad si pe Superman?
Ma acopera. Sunt peste tot pe trupul meu. Auch, mi-au intrat si-n ochi! Mai bine, nu mai simt nimic.
Ajung o padure de cristale de gheatza. Ba nu, continente!
Au inceput sa iasa si din mari, si din oceane, de fapt nu mai e nimic lichid!
Si de undeva din afara lumii cu gust si culoare de rahat, din intuneric privind, sclipeste-un pamant care geme. Iar intr-una dintre ele, din geme, se zvarcoleste eu, cealalta ...... un pui din roua ..... oua ..... uaaaaaaaa!!!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu