Se plimba, pentru prima oara dupa mai mult de-o luna. E alba, parca-i sculptata-n marmura, sau poate chiar e. Sub ochi cearcane adanci stau marturie.
Dar totusi se plimba. Fantomatic trecand printre ghiocei. Din cand in cand se-apleaca si incearca sa le fure sufletele. "Albul meu e mai tare decat albul vostru. Sic!"
Vrabiutzele ciripesc galagioase, iar mierloiul negru cu cioc portocaliu, isi taraie trena pe pamantul reavan, in speranta ca mierlutza cenusie din imediata apropiere va cadea pe spate secerata de harjaitul lui erotic a mirare. Atat mai reusea sa ingaime saracul la vederea frumusetii ei gri-orbitoare. Atat, dupa iarna grea si-anemia ce-i pusese-n pericol virtuosul tril.
In departare, o fetita cam de doishpe ani tragea cu nesatz dintr-o tzigare, intovarasita de-un coleg de breasla mai mititel. Culmea, amandoi curatei, bine ingrijiti. Jupanitza simte ca este furata si cu ciuda arunca tzigara cu-n bobarnac tip interlop, apoi se apleaca si-si pregateste cu sarg, vicleneste un bulgare de zapada.
Ochiul incercanat incercat cu multe, atent, se dezveleste si priveste provocator. Fetitei nu-i mai ramane decat sa mozoleasca bulgarele-n maini si sa-l arunce-n laturi cu furie.
"-De ce ne faceti poze? -Nuuuu, faceam la crengile copacilor.
- Atunci vreau sa vad si eu pozele! - De ce? - Sa vad ca nu-s in ele!
- Si daca v-as fi facut poze, ce? care-i problema? e interzis? gata cu discutia amicala, parc-as fi de gradinita, sa-mi tina neste tzanci socoteala :D, de ce pozez intr-un parc public?!!!!!
- Ei cucoanaaaa, @#$%*)))(*^%%$###@$%^&*(@ pe-a matiiiiii!!!!!!! "
Hmmmm, doi caini pun de patru pana la zece catelusi o data vazut din pozitia inodata, oamenii rad, impreuna si nu de unii singuri, ca altfel, nu?! am intra la banuieli, pasarelele rad, perechile rad si ele, numai ea se mananca-n ganduri, singura, de marmura, trece in tacere, asurzitoare tacere. O dor mschii fetzei de nemiscare si rece, gura-i e uscata fara de vorbe. Ganduri, sterpe, picioare tarshaite, fara rost.
Numai soarele primavaratec si ghioceii o fac sa miste, sa se trezeasca ..... parca.
O batrana uscata precum vreascurile pe care le culege, pluteste catre ea. Fantome, vieti paralele.
Aleea pe care-o dat' se plimbau sau stau la taclale s-un pahar de apa plata. "Oare cine mai e pe-acolo? ia sa vaz?" Zambeste, zambeste alb. Altii sunt la rand acum. Sta un pic si-asculta. Asculta cuvinte aduse de vant si-i par ciudate. Priveste cu jind.
Un fior o zgaltzaie. Brrrr, s-a facut frig ...... sauuuu? offff , iar febra?!
Gata, gata cu figuratia.
Statuia de marmura, urcata pe skate-boardul soclu, tras cu un fir de un destin invizibil, trece printre oameni.
In lumea ei, ca-ntr-o pelicula de film alb - negru vechi si zgomotos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu