Photobucket

duminică, octombrie 09, 2005

Cum sa nu faci fotografii sau prostia omeneasca...


So Marlen' ce sa faca draga de ea?sa mai iasa si ea la pozat....si nu oricum,adec' nu domne Bucuresti...Siab-vacs...Tib-co-nema...Cross nu mai stiu cum-nuuuuu....nici Ceahlau,unde toata saptamana am zis ca merg...am zis: ma, daca ne strangeam mai multi,de prin Iasi,de prin Galati,de prin Bacau,nu conta ca nu cunosc pe nimeni,doar un bun prieten(zic eu) tocmai imi zise ca fara gasca n-are farmec;apoi am stat un pic si m-am gandit(iesea fum intre timp)...io cu alti 2 barbati completely strangers?nu suna bine...parca mai bine tineam banii pt cand se va strange gasca toata,cea de baza...Stai ca tre' sa injur...de ce domne numai daca vine Fred sariti cu totii si va bateti pe locuri,noi astialalti ce avem?sau mai bine zis ce n-avem?
De data asta nu sunt suparata,sunt nervoasa...pi minii bre,pi minii...draqu' m-a pus...nu aveam stare sa stau in imputitul Paris mic si un preten propune sa iesim duminica dar in locuri arhicunoscute,lume multa,bla,bla,bla...
Marlen' inteleapta zice pas...noooo,io destept la mine,dus singur,loc nu prea cunoscut facut poze trasnet,lasat net ....FARA TRAFIC!!!!!!
Deci zis si facut...prima chestie draguta-nedormit toata noaptea ca sa putut scula 5 in da monin din pat,ajuns 6,30 AUTOBUZ...neneeeee,autobuz!!!!....vajaia vantul prin toate incheieturile,scaune lipite de cele din fatza,picioare amortite de la cot,sau de la amigdale(ranjesc albastru aici)...motait intr-una dar fara hope de odihneala putina.
Ajunge Marlen' dupa 4 ore la locatie,timp in care vazut super locuri de pozat...din autobuz in fuga(aici sunt mov)...dat jos,alergat sa caut loc de pipi...cu greu gasit.
Am uitat,un noroc:alt AUTOBUZ catre urmatoarea locatie chiar atunci pleca...hmmm?mirosuri care mai de care....si eu nu sunt sclifosita,dar deh,era targ,oamenii cumparasera si ei,un purcelus,2,3,4,carati in spinare pe caldura,introdusi in masina cu tot cu stapani,mustind la unison.Am vrut sa scot aparatul,dar deja se uitau dubios la mine,ca nu faceam parte din peisaj si din unison,asa ca m-am lasat pagubasa.
Am ajuns in Siriu,undeva in zare,cea mare zare,sus,sus de tot se observa barajul lacului de acumulare.Marlen' viteaza pune piciorul la spinare,scoate aparatul,si merge...si merge...si merge...pe sosea ca nu se putea altfel,fiind terasamentul barajului...culmea ca pe marginea cealalta erau scari mititele de la baza pana sus,un lung sir de treptute,numa' bune de pozat,dar de, erau pe malu' rau(aici stramb de oki).Pe malu' bun,nimic de pozat,vesnicele capitze,calutzi care pasc in tihna,vacute ca si subsemnata si o multime de autoturisme cu tzarani vajnici,care-si demonstrau fortza in ritmul sunetului de claxon...alarmant de lung,neantrerupt...rupand totusi tacerea pitorescului terasament uscat in tonuri pamantii,dar stralucind in soarele puternic al amiezii.Ceasul arata ora 12,la 2,30 era ultima masina din Nehoiu catre Bucuresti,si eu eram pe drumul catre infinit,ascunzand cat puteam aparatul.Imi si imaginam unul din cei vajnici,oprind masina plina de saci cu cartofi,punand o mana pe Pentax si un degetdin contra pe mine,urcandu-se apoi in masina,disparand in tromba,lasand in urma praf si inima ranita.Si a inceput sa-mi bata mai repede,ee cine?inimioara...nu ma gandeam ca puteam fi violata(ma uit pe sub gene),ci la aparat.
Am uitat sa spun ca soseaua serpuia cat se putea de serpuiAta,intre neputand-o lua direct ca erau plase sa tina terenul...ah,si AUTOBUZUL a luat-o la un moment dat prin rau,din cauza de i-pod luat de ape.
Cugetand prima data pe ziua de ieri,mi-am pus o intrebare:un'te duci tu Marleno?Am eu curaj,dar nici chiar asa.Citisem ca erau cabane prin zona,unde puteam dormi peste noapte,iar dimineata cred ca reuseam ceva...dar singuratatea si-a spus cuvantul...mi s-a facut lehamite...si mi-am bagat picioarele,luandu-le la spinare pe drum back.
Si daca tot nu facut nimic,lasa ca merg intins pe jos intre Siriu si Nehoiu,si oi gasi eu ceva bun de pozat...e imposibil.Merg,merg,nimic...merg,nimic,uitat la ceas- 1,45,facut infarct,numai in Nehoiu n-aveam chef de inoptat,iar de mers cu ia-ma nene,cam teama...plus lehamitea MAAAARE.Opresc la o taranca tanara ce culegea nuci,o rog sa-mi dea un kil si 10 oo proaspete...mi le da cu 50 de mii,eu intinzandu-i 80,ea nevrand.Ha!!!!!!Ha....ce lume domnule,ce lume!!!!!
Apoi veti fi vazut o Marlen disperata facand cu mana la toate masinile ce treceau,cu speranta ajungerii la timp la AUTOBUZ.Culmea ca a oprit una ultimul racnet cu geamuri fumurii...Marlen buluc la ea fara sa gandeasca...inauntru mirosuri super,muzica super,aier conditionaTED!!!!domn super elegant,imbracat la costum,cu coada ochiului vazut ca nu era greu,ca avea o culoare mai nedefinita,batand catre negru-roscat,binecunoscuta culoare de la romma...ups,derulat film alb-negru Marlen devenita artista...de filme pt adulti prin Italia,Elvetia....ceee?nu radeti,am vazut ca si cele mai coapte sunt utile(ranjet albastru).
Binenteles intrebarile de rutina!!! din politete(ranjet albastru):sunteti casatorita?DDAAAA...copii?Mnu...lucrez unde?inghitit greu eu?....cum ?geolog foraje de apa
Bucuresti(?),sotul la fel?....Deci m-am dat doamna,inginera si casatorita....hmmmm?inginera da,restul D-zeu cu mila.Cred ca l-am impresionat tare ca m-a dus fulger si fara sa-mi ia vreun
ban.
Ajuns la acelasi AUTOBUZ,de data aceasta lupte greco-romane pe cm patrat de spatiu fiind singurul,desi altadata erau 2.
Vroiam sa zic gata,dar nu,n-am terminat...m-am urcat in masina fara sa ma duc la wc dupa ce bausem o juma' de pepsi si mancasem un strugure de un kil,fara exagerare.Eu aveam loc,dar restul erau curat sanVISH...si cu timpul presiunea pe scaun crestea exponential.Asa ca la un moment dat am urlat din spate,desi n-am fost auzita din prima de sofer,nici din a 2-a,nici din a 3-a,sa opreasca...si uite asa un autobuz full de lume o astepta pe Mari sa vina de la pipi.
Poze ioc,cred ca fo 10 de toate,dar voi pune una,de cum sa nu faceti poze....mai tarziu.
CAPITOLUL DOI------relaxarea
Ma uit si vad doi ochi frumosi si plini de intelesuri,sau de neantelesuri ascunse...ma sfredelesc cand ma uit mai atent...sunt albastri,dar nu albastrul clar,ci cel gri,cald,catifelat un pic aducand cu ochii de caprior neamblanzit,salbatic.Cum ii spune la partea de unde incep genele de jos? are o tenta usor rosie maronie ce se continua un pic mai jos,aratand oboseala ochiului utilizat prea mult la calculator...dar care-i da un farmec aparte...apoi cearcanele,care in mod normal n-ar trebui sa existe la un om de varsta lui.Pana si astea fac un tot care imi place la nebunie,e ca si cand Creatorul s-a straduit in photoshop sau in lut sa imbine cat mai frumos niste trasaturi,sa rezulte o compozitie exceptionala inainte de a sufla viata peste ele.Sunt ochi de om muncit de ganduri...ce fel de ganduri?ochi,sa nu radeti,asa cum am mai vazut la
Einstein,Mozart,Eminescu..uitati-va la ei,o sa-mi dati dreptate.Oricum ochii astia imi incalzesc sufletul de cate ori ma uit la ei.Deasupra adasta sprancenele groase,mai rare,care se impreuna putin la baza,venind din semicercuri perfecte ce-mi aduc in minte,nu stiu de ce curcubeele.
Nasul drept cu nari frumos sculptate,aristocratice se sprijina pe niste tulee de mustata copilareasca,gata oricand sa se labarteasca intr-un ranjet a la dansul.
Buzele sunt groase,senzuale,desi nu o data au in colturi resturi de papa sau saliva nelinsa.Oare cum saruta?Un sarut pasional,lung,sa simti ca te sfarsesti,ca dispari,ca toata lumea s-a redus la locul atingerii,ca nimic altceva nu mai exista...
As saruta cearcanele alea,milimetru cu milimetru...ascult romanticul si-mi permit sa visez iara,au bagat o melodie chiar acum....,i-as musca usor cu dintii marginile urechilor,si as gusta ...of vise...vise....ma uit la mine si apoi la el...ma uit la mine si apoi la ele...si-mi zic :fata draga e timpul sa te trezesti...chiar daca e 2 noaptea si n-am dormit de alaltaieri,picioarele mi-s ca doua blocuri de travertin,dau sa ma ridic din pat,dar nu ma asculta...totusi wake up.
Tomorrow it's another day.
Later edit....persoanele despre care se vorbeste in povestioara sunt pur fictive...orice asemanare cu realitatea....este de la EI,nu mai dati cu pietre(ranjet albastru)...altfel cum sa fac audienta?Si daca tot treceti pe aici si cititi,ce-ar fi sa si spuneti 2 cuvinte...nu neaparat de bine(aici scot limba)

2 comentarii:

Anonim spunea...

:) Tare de tot ! Pai si foto? Pe cand? Una macar.

ogarafgan spunea...

pai am incercat de n ori azi-noapte sa pun capodopera,dar nici netul nu vroia s-o recunoasca,degeaba butonam ca nu vroia nici in ruptul capului.
Asa ca am incercat iar,la cererea netespectatorilor si iata...s-a facut lumina...in intuneric