Moartea neuronului ...... da frig

ps: Iote scartz, c-acu mi le publica cu data de azi! Deci, e scris de ieri noh, sa nu se creada ca ninse numa' la Maria-n neuronul ocupat cu pusul pe bigudiuri!



Azi a nins! Si a viscolit cu spume! M-am batut parte-n parte cu el si era cat p-aci sa castige de fo doo ori :)
Cand am vazut ca ninge si cum ninge, cu toate ca-mi suiera vantu-n urechi, in casa, n-am mai stat pe ganduri si ca acum doi ani mi-am atarnat teleul de gat, mi-am tras fermoarul jacai pi deasupra si i was gone with the wind, ad literam.
N-a fost ca atunci totusi, n-a nins cu bulgari de zapada, dar eram mai ceva ca siamezii uniti in fiece point, cu dragutul pomenit mai sus.
Nu mai simteam buricelele deztetutzelor, iar popnetzul nu-mi mai stiam unde-i, paaaana cand, mergand intins inapoi dupa vreo doua ore, m-am incalzit. Si-am inceput sa rad cu gura pan'la urechi, cand mi-am dat seama ca-mi trageam scatoalce la fund in vazul tuturor ca nu mai puteam! Ma dureau buuuuucile de-mi iesisera ochii din cap ca la broscoi, ma usturau, ma intepau, ma mancau. Si-mi luasera foooc! Acasa cand ma uitai la dragele de iele, erau saracutele ca uitate in mijlocul zilei, la soarele torid de august. Si tari ca pietroaiele arzande-n focuri de tabere.
Asta dupa tura de parc fructuoasa, presarata cu "nu aveti voie sa faceti poze" :D
Un vajnic pazitor a nu mi-am dat seama ce in mijlocul zapezii si binenteles neste puradei da tzigani manca-ti-as. Numai dialogul cu tzancii cuprinsi :D intre 6 dameil si cel mult 13 ani damoazela, pe care-l vom denumi "Dialog intelectual cu maturi de paie" a din maturi fara niciun fel de caciulita.

romul alfa mic - " nu ai voie sa faci poze la copii" punct, copiii fiind altii decat ei
corul ro mici di tati felurili - " daaaaa, nu ai voie!"
femeia matura :D - " si care-i problema voastra? ca nu va fac voua!"
romul alfa mic - " sugea-mi-ai pula!"
corul asisderea
damoazela da 13 - " da, da, da, slobozim-as pa ochii tai!"
femeia matura ;) - " muieeeeee!!!!!" copchilashilor cuprinsi de euforia zapezii

Si dialogul a continuat, intre ei si aruncat catre mine, cu toate cele enumerate mai sus inmultite exponential, plus.
Ma simteam prea bine ca sa mai iau in seama, sau macar sa ma enervez. O zi buna cu-adevarat.
Primele poze facute cu ISO 3200, urmatoarele nefacute ca mi s-au descarcat bacteriile. Plecat fara servetel macar sa pot sterge aparatul de sudoarea-mi de prostovana. Si binenteles fara bacteriile de schimb.
Ce inseamna iesitul ..... din mana!