Manuirea (handuirea)

De catva timp la mine pe blog intra exraordinar de putina lume! Probabil ca n-am ce tzatze arata :)))) pe absolut niciunul din fronturi.
Nu mi-am facut ganduri negre de ce! Sau sa nu pot dormi noaptea :)
Intr-o discutie cu un preten apropiat, multora altii :)) am fost intrebata de diviziunile gradate castigate de-a lungul vremurilor, adica daca mai crescusem putzan.
Later in the programme am fost intrebata din nou. Ambele dati raspunsul a sunat asa: " in cadere libera, dar nu conteaza " Putem chiar sa denumim fenomenul "Benjamin Button" pe scurt BB sau BeBe.
Cum niciodata nu m-a pasionat sa adun, de obicei imi scapa printre degete, nu mi-am facut probleme.
Numa' ca pretenarul s-apuca si-mi zice de ambele dati ca numai postul cu biciurili pi schinarea mea goala goluta fu tumbul meu, adecaca lcatorii mei pe bombeu au fugit mancand pamantul aflandu-mi povestea vietii, sa mai zic si mele?
Singura concluzie care se poate eXXXXXtrage d-aci E ca duuuuuca-se pe pustii, daca cei care ma vizitau m-au judecat si etichetat pe baza celor din povestea de poveste!!!
S-au cernut prietenii adevarati si oamenii oameni. Care-s aproximativ egali in numar, cu 0 =)))))

Spatiul este gradina lui D-zeu

Astazi tovarasul nostru fost conducator mult iubit ar fi implinit o varsta. Au trecut n ani de la moartea lui si a lu' dumnealui nevasta. Impuscati cac ainii la gard. N-o sa uit niciodata cum un om de 70 de ani era cazut pe jos pe spate cu picioarele prinse sub el ca o papusa de carpa dezarticulata!!! Ma intriga mobilitatea corpului acela batran, relaxarea totala a muschilor dupa moarte.
Ma seca la ficati ca nu au fost cu nimic mai breji cei care l-au omorat, respectiv au fost de acord, decat cum se spune ca s-ar fi comportat el in viata.
Se mai spune odiosul, nenorocitul, un criminal, paranoic, etc.
Ma intreb daca acum e asa de bine, de ce oamenii sunt complet nemultumiti, iar nivelul de trai a scazut sub cel al Bulgariei? De ce se sinucid pe capete pentru ca nu mai pot sa-si plateasca taxele sau sa-si intretina familiile? De ce agricultura, fostul pilon de baza al Romaniei, e aproape inexistenta, iar celelalte tari nu ne vor si nici nu stiu cum sa scape de noi?
Sunt foarte multi cei care se scalda-n bani si-si permit sa plece regulat peste hotare, sau chiar si in tara. La fel si cei pentru care sa-si cumpere haine de lux sau sa manance zilnic in oras, reprezinta un mizilic, bani de buzunar.
Oare cati dintre ei fac banii cinstit si nu furand, prin orice fel de mijloc, ingenios sau sapat materia cenusie, la propriu! Da, iar - ma roade intrebarea, curiozitatea care-a papat pisica. Sau binenteles, sa nu fie printre cei carora le pica para malaiata in gura cea natafleata.
Mai sunt unii oameni in societatea sclipitoare de astazi care nu stiu sa-si prezinte ideile, conceptiile, care poate sunt rigizi in exprimare si nu vor sau nu pot sa se schimbe. Sau poate nu stiu s-o faca!!!!
Cu ce sunt mai dastepti ceilalti, care atunci cand le raspund, mie cel putin mi se pare ca-i vad pe primii, dar sub un alt nume????? De fapt muuuult mai rau.
Nu se poate sustine un punct de vedere dand dovada de civilizatie, chiar daca celalalt cica n-o are la dansul? Daca suntem ca tiganii si zbieram unii la altii, sau ca niste gaste galagioase, cine dracu ne mai aude sau intelege? Or fi salvat ele Capitoliu, dar cred ca tot pe varza au ajuns.



Daca nu ne place ce fac ei, de ce noi facem la fel? Nu fa altuia, ceea ce nu nu ti-ar placea sa ti se faca tie!

Octavian Paler

Interviu cu D-zeu
Lectii de viata
1 - Sa invete ca dureaza cateva secunde sa deschida rani profunde si ca dureaza ani sa treaca
2 - Sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit

Avem timp
3 - Sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
4 - Avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea

Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta, murim.

5 - Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie,
Altora s-ar putea sa nu le pese.
6 - Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi.
7 - Am invatat ca indiferent cat de mult ai suferi
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
8 -Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii
Si a-ti sustine parerile.

Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat,
Dar nu am dreptul sa fiu si rau.

Dar ce dracu fac eu aici? Octavian Paler vorbeste numai prostii. Nu?

Dii iapa! ...... zon

A inceput sa ploua afara. O ploaie marunta, suspendata parca in timp ca un tot unitar, la fel ca fiecare in parte dintre micile si milioanele de suspensii de apa, proaspata, cazuta din cer.
Simt cum ma ciupeste de obraji, dar nu mi-e frig. Dimpotriva, imi ridic fata catre stele sa se primeneasca mai bine. E o senzatie extraordinar de placuta!!!
Pot merge acum cu gatul gol, pot respira aerul curat si racoros al serii.
Sunt fericita!!!! Nu stiu de ce, dar nu conteaza! Ha!
In clipele acestea parca as fi una cu mama natura si un suvoi cald de recunostinta curge din dreptul inimii mele, raspandindu-se ca o delta la varsarea in marea din jur.
Se-aude picurand apa pe burlanele de tabla! Un zgomot bine cunoscut, apropiat pielii si mintii mele. Un zgomot, pe care mergand, adorm precum pruncul la sanul mamei femeie.
Un sunet care-mi spune ca sunt in siguranta, nu sunt singura, pot sa ma las in voie.In voia soartei, care de data aceasta este buna cu mine.
Sunetul copilariei fara griji, fara constientizarea realitatii, a zilei de maine, a singuratatii, a rautatii semenilor ......
Sunetul din mine. De atunci. Daca eram pe post de diapazon, La-La-La scoteam din coraszon! :D

High Q pe fond Black ........ bleah

De excepție



Lumină. O dâră strălucind cald pe poteca bătătorită ce înconjoară fortăreața neagră. Cu două cocoașe și codiță jucăușă. Nervos aruncată când stânga, când dreapta, după cum bate vântul. Patronată de două puncte roșii.
Vântul. Care bate și el tot la graniță, numai de-alungul potecii bătătorite. În formă de inimă. După, înlăuntru, nu mai bate nimic.

"Knock - Knock
Who's there? Who's there? Whooo's theeeere?"

Se vede ceva

Am primit un comentariu de la o persoană, nu spun cine. Nu la poza asta.
Spun numai că niciodată nu mi-a vorbit cineva mai frumos!!!!!

„Ogăriţo, nu ştiu cum faci dar pui serii întregi de imagini care par a fi doar pentru sufleţelul tău, câte un click pe care doar tu să-l înţelegi, ca să-ţi aduci aminte de una-alta.
Ş'apoi... Vii cu câte una care mă trăzneşte. Nici nu ştiu cum s-o descriu p'asta de aici; îmi vine să las naibii toate jucăriile, doar să mă ţin după matale şi să văz ce vezi şi tu.„

Mulțumesc omule! :)

Bat într-o parte

Fără muzică-i degeaba



Bate vântul frunza-n dungă Și cântăreții mi-i alungă

Bate vântul dintr-o parte, Unde mi te dusăși băi, frate?
Offf, Iarna-i ici, vara-i departe și eu plec să mă aplec.
Și de ce să nu, dacă păsările-mi trec peste vârf de rămurele, ce să mai fac io cu iele? Nu?
Trec în stoluri rândunele?! Uite, printre văd și gândurile mele zburând în rând cu iele, iele
Luându-mi norocul și zilele.

Și se duc pe rând pe rând zarea lumii întunecând, Se duc ca și clipele scuturându-și de mine aripile
Și mă lasă pustiită, amorțită ascultând o chitară amețită, Hămesită, chiar dacă sunt veștejită.

Și cu doru-mi singurel de mă-ngân numa cu iel!

Sîc

Hihihihihihi!!!!!!!
Moamăăăă ce mult am scris!!!!! Am obosit

Daaaaaar m-a amuzat teribil, teribil DI TĂT

Mielula

Toti stramosii mei au avut de vanat, de luptat, de inventat
Roata si becul, si televizorul, si geaca de piele cu tinte,
Pe scurt, nu le-a stat capul la cele doua cuvinte.

Confuzat. De timp. Confuzat de anotimp.

Timpuri. Alte anotimpuri.
Impuri. Pânze de păianjeni.
Smuls. Stil. In water.
Aer curat. Gură. Floare roșie. Fățărnicie. Drum înfundat.
De la cap. Degeaba. Confundat.

Neputință. Terminat. Pretutindeni rahat. Cu nuci.
Real?! A fost odat. Înecat. Pe uscat.
Profitat. Îndurerat. Cât Prometeu-zat?
Pământ?!!!!
Sunt un fir. De trandafir. Ofilit și fin.
Unde? De unde? De ce?
Fățărnicie. Frate uitat. Cainizat.
Frate călcat. Camarad stigmatizat.
Confundat.

Uite! Nu ieeeeeeee

Nu te uita!
........................................................................................
Dar eu pot să mă uit?
Da, dacă ai ce vedea. Sau mai bine zis, crezi că merită?
........................................................................................
Dar mai bine un biciuleț să-ncercăm, ca să nu uităm!
Ia mai mâna(ți) măi flăcăi și sunați din zurgălăi! Hăăăăăăăi, băi

Istorii

De la un timp mă uit numai pe Viasat History. Îl recomand cu căldură tuturor celor care sunt plictisiți de politică, de țâțe și cururi goale, de zbierete și lipsă de bun simț gen Vadim Tudor.
Și mai ales pentru că este extraordinar! Istorie, de toate felurile. De la Elvis la Franz Stangl, comandantul nazist al lagărelor morții ridicată la rang de industrie, de la Treblinka și Sobibor, Polonia. Sau de la atentatele teroriste din Londra la istoria iubirii romantice.
Ce m-a impresionat, până la lacrimi binențeles, un englez rănit din metroul londonez, nu a îndrăznit să se miște de pe scaun, deoarece o doamnă necunoscută se prăvălise peste el, umplându-l de sânge. Și nu pentru că era îngrozit, dar singurul lui gând de atunci, era să nu-i provoace un mai mare rău mișcând-o. Așa că a stat cu sângele ei curgându-i șuvoi peste picioare, în speranța că o să trăiască.
Întotdeauna m-a uimit cavalerismul englezesc. Sau grija pentru o persoană complet necunoscută. Din toată inima. Neprefăcută. Eu îi zic nivel de civilizație!

Iubirea la fel, este istorie. Istorie pentru mine :), istorie din cărți și scrisori, istorie în fotografie.

Vă place? :P

Aaaaaaaa, n-am chef de scris, daaaaaaaa-mi placeeeee, s-o ard la 4 ace

Duși cu capul

A fost odată ca niciodată o roboțică. De fapt nu era pe de-a-ntregul. Mai avea în plus ceva piele, sânge și carne. Și dacă se săpa mai adânc, se putea observa cu ochiul liber și un pic mai mult de suflet.
Daaaaaa, la o roboțică!
Dar ea nu era mulțumită, i-ar fi plăcut să fie om!
Și-atunci a plecat în căutarea înțeleptului care să-i spună secretul.
N-a fost nevoie să caute mult. Și-a primit răspunsul destul de repede.
Înțeleptul i-a spus „E nevoie de un șiretlic și-atunci vei fi pe de-a-ntregul om„ Și i-a șoptit la ureche secretul. Care era știut de toți.
„Ca să fii om, trebuie să-ți pese numai de tine„

Dincolo (d)e infinit

Fetele merg pe jos. Unle merg demult. Pe drum, pe lângă. Singure. Cu gândurile și privirile în ceață. Gânduri grele ce apasă pe frunte și în suflete.
Sau gânduri tinere, ușoare chiar dacă venite dintr-un zbucium al neîmplinirii.

Dar toate fetele merg cu muzica în ritm, tzopăind de pe-un fa pe-un sol, dintr-o picătură ce se desface-n cercuri concentrice, într-o plonjare cu tot trupul ars de suferință.
Balsam de gălbenele întins cu-n deget! Ce alunecă de-abia palpabil pe nervul sciatic, sau deranjând bănuții din salbele aurii tatuate în jurul buricului. Urmărind curbura coastelor și cercul perfect maroniu care face curte sfârcurilor.
Cercuri infinite, tiptil venite și plecate brusc, descentrând lumi și-așa fragile. Lumile perișorilor blonzi și-ale pieilor de găină.
Lumile care sunt pe picior. De plecare din lumea mare. De uitare și dezmoștenire. De denigrare și dispreț. De împins dincolo de infinitul cercurilor concentrice.

Dansez ...... pentru mine

O zi friguroasă dar superbă. Gerul s-a ascuns undeva departe, în munți, iar cerul își cerne făina de zăpadă liniștit, parcă așteptând ouăle și mirosul de lămâie. E prima zi când vremea de afară îi surâde și ochii îi strălucesc de bine. La fel ca micile paiete care dansează colibri prin aerul proaspăt.
Lăsându-se ușor pe brațul ființei de alături, îi puse retoric o întrebare:
„ - Știi ce mi-ar plăcea să aud dacă aș fi în comă? ...... Râsul tău omule, râsul tău cristalin „