advencia - part ciu

Ma urc in Cielo sa ma duc la fotografiat. De data asta reusesc din prima! :D
Fotografiat copaci grosi .... nu neaparat si lungi .... deh, gusturile nu se discuta!
" Haideti sa mergem acolo " eu
" Nu, ca stiu eu, sunt numa' subtiri " el, adec' soferul
" Dar acolo? " eu
" Nu " el
" Ac ... " eu
" Neeeeh " el
" Trebuie sa ne grabim, ca mai ma cheama si in alta parte! " el
Pai nu-i aceeasi firma? mama ei de firma, cu tot cu ei!!! isi sufla singuri de sub nas?!!!!
In da miin taim, Marlen' facea dusuri calde de transpiratie de fiecare data cand intra-n paduri, sa mai caute chestii groase de toate lugimile. Imaginati-va treizeci si ceva de grade cu umezeala din padure, panze de paianjan si diferite zburatoare si taratoare care se lipeau de mine la fiecare singur pas .... singur ca era chiar singur, bunul nostru samaritean ramanand de fiecare data in masina, asultand muzica si motzaind cu sarg. Ce daca Marlen era fumeie? trecuta ea putin de prima tinerete ce-i drept, dar cum vad ca sezonul asta se poarta mamaiele, nau problemm! 80 e numarul castigator, vaz ca in ultima vreme .... norocul celor de 90 ca sunt mai rare de cand cu chemarile urgente pe vecie!
Sa mai zic de aparatura de cateva zeci de milioane? neeeeh, nu conteaza, ca a imbatranit si ea!

La un moment dat Marlen se intoarce victorioasa cu ceva grosimi la activ, cand ramane perplex .... se auzea mormaiala de inmormantare!
" Mai, om fi nimerit pe langa vreun mort si nu stiu! "
Omul nostru asculta muzica ..... bisericeasca!!!!!!!!!!!!!!! exact ca la " d-zeu sa-l odihneasca "
Gasise nu stiu cum, probabil ca-l stia, un post bisericesc!
N-am crezut ca exista asa ceva! .... asa ca in urmatoarele doua ore, n-am mai vazut decat negru in fatza ochilor, am ascultat stiri din lumea crestina, ce mai face popa/papa de la roma .... si alte chestii duhovnicesti!
Cred ca n-am mai fost atat de deprimata de muuuuulta vreme, nu vreau sa-mi aduc aminte, dar imaginati-va numai: Marlen intr-un Cielo crem, din care razbat suave ritmuri bisericesti de condus ramasite pamantesti pe ultimul drum. Si aveti un tablou extraordinar in fatza ochilor, numai bun de prins pe senzor .... si nu, nu e de ras ....
L-am rugat sa schimbe postul .... l-a dat mai incet .... dar din cand in cand, cand era mai patruns de cateo nota .... mai grava, asaaa de suflet, il dadea cat se poate de tare. Ma duceam cat mai departe in padure si tot ma bantuia sunetul muzicii.
Asa ca astazi, in loc sa se intoarca de pe drum una bucata Marlen fericita c-a fost la pozat paduri, s-a intors una bucata ..... ceva, ametita complet, care nu mai stia cat de repede sa scape, sa spele tot: creier, dinti, piele, identitate pierduta....
Sa scap la viata, veselie, glume, lume ....
Lumea mortilor ma lasa rece .... dar atunci cand o fi, in niciun caz acum ..... brrrrr, precis o sa visez urat la noapte .... aaaa, acu'