marți, noiembrie 01, 2005

Jack si vrejul de fasole fermecat













Ok...o sa fie o poveste in urma povestii de pe softpedia,in urma povestii lui Zgabitza...deci va fi cea din coada,bun loc...sa vad cum ma descurc.
Obisnuita noapte de nesomn,cu toate ca am incercat...intalnit 7,30 Universitate,eu ajuns 7 in da monin Unirii,scos bani.Deci la 7 dimineata,sambata cand e pustiu, Marlen facea o mica plimbare in plin centrul Bucurestiului,pe intuneric de una singura in speranta ca va ajunge la ora fixa,in caz contrar trebuind sa faca muuulte maruntzele, not turned blue din cauza de prea multa briza inghetata.
S-a votat....iar masina,adica microbuz,adica si mai inghesuit.Ca sa am loc, ma pun pe scaunul de langa usa,mustacind in barba ca sunt cea mai shmechera.Porneste masina,Mari se aseaza comfortabil si adoarme...un sfert de ora cat am circulat mai usor in Bucuresti...ca pe urma bravului nostru sofer i se face cald si deschide geamul,ca doar ce conta ,crivatul format la viteza aia se pupa cu adierea puternica ce venea dinspre usa neetansa,si se oprea direct in fatza mea adormita rezultand o sculptura in ice.Bunul meu prieten I2c schimba locul cu mine,reusind sa chituiasca usa cu shervetzele(ranjet albastru)...pana se urca sau cobora cineva!!!!!
Ajunsi la Busteni,stiti povestea, ne dam hutza cu Senzatii tari...nu ne-am intrebat o clipa:"oare de ce se numeste asa?"...cea mai in masura sa povesteasca este Zgabitza care a trecut prin toate culorile curcubeului,in functie de milimetrii care desparteau rotile remorcii de marginea haului...asta in timp ce culoarea vanata(de frig) era foarte indragita noua tuturor,din moment ce stralucea pe fatza fiecaruia.S-au indesat caciulile pe cap,s-a mai pus un pull--over,manusile in maini ...si totusi...ochii tuturor erau larg deschisi la o frumusete cred ca rar intalnita de vreme.Orasul era in nori si ceata,dar nu erau compacte...din cand in cand bunul nostru prieten luminos incerca sa scoata putin nasul pe dupa perdeaua groasa,dar i se dadea peste.Cativa fulgi de nea rataciti la un moment dat,s-au gandit sa ne dea tarcoale in sperantza ca o sa-i bagam in seama si o sa vorbim cu luminosul sa mai stea ascuns o vreme.
Pe masura ce urcam, plafonul de nori cobora....temperatura scazuta combinata cu umezeala ce plutea in aer,imbracase in rochite albe dantelate fiecare brad verde, sau dupa cum am intalnit unul de culoare alb-galbuie ale carui crengi impodobite cu lungi si delicate ace subtirele se indoisera sub greutatea chiciurei.D-abia l-am putut zari prin ceata,dar cand ne-am apropiat corul fotografilor amatori de balta a izbucnit in urlete de deznadejde si diperare,in timp ce maini contorsionate cotrobaiau pe sub folia cu care era imbracat saracul Senzational,incercand sa bubuie in cabina soferului.
Pot sa spun ca singura parte cu adevarat interesanta pentru fotografie a fost asta...dar a fost!!!
In cele din urma trecand de nori,ne-am trezit in poveste...ma uitam in jur si nu vedeam deloc vrejul fermecat!!!La picioarele noastre se odihnea un ocean de vata pe batz!!!!...sau o imensa cada plina cu spuma de baie!!!...sau frisca!!!...sau ce vreti voi!!!.. norii erau atat de valatuciti ca pe alocuri formau vartejuri dar nu in jos,ci parca incercau sa ajunga la soare...culorile erau nedefinite:de la alb la crem,apoi gri,un iz de aramiu,si din cand in cand se itzea cate-un rand de braduleti verzi stand la coada, asteptand cuminti sa ajunga in fatza.Iar cerul,cerul era de un albastru atat de pur si atat de albastru ca te dureau ochii uitandu-te la el.
Una peste alta,desi a inceput cu stangul,desi organele mele interne n-au mai fost de mult atat de mixate, cu toate ca eram deasupra plafonului de nori la noi in remorca era ceata...de praf,la sfarsit rebegita de frig si jegoasa cum n-am mai fost de mult,in timp ce mi se lipeau genele in caldura microbuzului,mi se perindau in intunecimea ochilor tot felul de povesti cu zane,balauri si feti-frumosi cu numele de Jack.
Later edit....WARNING....do not try this with your own car...only if you don't care!!!!!

2 comentarii:

vimp spunea...

Interesant blogu`. Si amuzant, intr-un fel.

ogarafgan spunea...

Ce ma amuza amuzantul!!!...de ce?..pen' ca asta-mi place:sa fac oamenii sa rada