O

Mi-ar placea sa am o masina, o camioneta maare cacao cu lapte, gen americane descoperite in spate, sa plec singura la munte, sa-mi cante muzica in surdina, sa vad cum trec copacii-n viteza, fantomatic pe langa mine si soseaua sa fie libera, sa simt gustul libertatii si al beatitudinii vitezei.
Sa vad de pe poduri cum curg rauri repezi bolborosind nervos, sa fie cald si sa ploua ...... sa ploua ...... sa ploua .....
S-ajung in varf de munte, de unde sa pot privi imensitatea albastra - verde fresh a planetei, a pamantului asta romanesc, atat de incercat de rautatea celor ce il calca, dar atat de maiestuos, atat de frumos, atat de plin si datator de viata, atat de placut mirositor, daca nu-i intinat de duhoarea oamenilor.
Si s-adorm in iarba, sa respir trifoi si branduse si ghiocei si pamantul sa faca dragoste cu mine-n somn, sa uit de toate, sa uit pana si de mine ..... si sa ma trezesc printre stele, plutind in deriva, dar fascinata, stupefiata de atata libertate, de atata spatiu si diamante stralucind in ele, de atata putere.
Puterea de a nu-ti pasa ...... de nimic si nimeni!