Departe, tare departe se aude zgomotul ritmic al unor pocnitori. În timp ce îl urmăresc pe Benjamin Button.
O lume din doi, o saltea pe parchet, twist, Beatles, un ponton rupt și-o băncuță pe malul mării în asfințit.
Oglinzi și balet pe poante, un colibri și-o iubire, una singură o viață întreagă. Tinerețe cu bătrânețe și viață cu moarte.
Să uiți e omenește!
Oare omenește e și schimbarea în permanență a lumii din jurul unui om, cea pe care n-o mai dorește, dar obiceiurile nu?
miercuri, decembrie 29, 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu