Chiparoasa

Astazi pe drum am ramas pironita locului cu privirile strans lipite de un batranel, nu ca ar fi fost sexi. Am murit de ciuda ca n-aveam aparatul la mine. Impresia care m-a tinut locului era de venit din alta lume. L-am urmarit cu privirea pana a disparut din campul meu vizual .
Era slab mort, pometii se conturau puternic din lipsa de carne pe ei. Imbracat foarte saracacios si cu sapca, cracanat de se vedea hat departe usor printre picioare, mergea repede cu pasi marunti grabindu-se catre o destinatie necunoscuta mie. Intr-o mana avea o punga de pe vremuri de un leu ( spus perfect) care fusese alba la origini. In cealalta era surpriza care m-a facut intr-un prim impuls sa ma duc sa-l intreb de sanatate!!!
Avea UN fir de chiparoasa tinut foarte delicat cu floarea in jos. Se vedea din atitudine ca nu este prima oara, avea naturaletea unui gest obisnuit. Nu era dusa rudelor pentru ca la cat de amarat arata nu si-ar fi dat atata interes, este totusi scump un fir. Nu erau nici mai multe fire sa banuiesti o obligatie.
Mi-a placut sa cred ca era dus unei femei, unei femei apropiate inimii lui brazdate de ani.
Un gest simplu care m-a facut sa vibrez numai urmarindu-l.
Douazeci de minute mai tarziu acelasi batranel citea o carte rezemat de coltul unei masini care sigur nu era a lui. Se vedea ca astepta.... oare pe cine?