Comoara ascunsă

HiHi


Oare de ce infractorii când sunt prinși și filmați, își ascund fața? Parcă ar avea ceva de pierdut! Sau de câștigat. Poate doar să n-avem noi coșmaruri noaptea, aducându-ne aminte de fețele lor! Deci dacă stau un pic să mă gândesc, ar trebui să le mulțumim!
Eu m-aș uita la toată lumea ...... și aș face caterincă ...... numai să am f-un milion de dolari ascuns pe undeva .....

Frânturi

Doi deshti să cros dă lain

Vară, vară, unde iești?!!!!
Că mi-a înghețat doi deshti.

Nepăsarea roz

Nu prea mai am chef de nimic!
Mă uit la poze, altele decât ale mele și n-am răbdare, mă plictisește îngrozitor! Nu știu dacă din cauză că n-am ce vedea sau pur și simplu nu mai văd sau simt eu nimic.
Mi-a dispărut cheful de viață!
Mi-a dispărut până și cheful de a nu mai fi singură. Parcă aș fi întreținută de aparate ca să pot respira. Totul mi se pare o cumplită pierdere de vreme, de parcă aș avea ce face cu ea. Totul mi se pare lipsit de sens, de o direcție.
Aș putea compara situația cu o frunză în distress, de zboară încotro bate vântul, dar ar fi prea mult, prea bine, o melancolie băgată la scăfârlie, dar nu e nici atât.
Pu și simplu nu mai îmi pasă de nimic.

Ușor la vale, fără indicatoare în cale.
Inimă roz pal, fără sevă și carnal
Foiță subțire de viață, ce-atârnă de-un fir de ață.

Jumătatea de verticală

Jumătăți de vieți, luminate sau în întuneric.
O jumătate de viață mai poate fi luminoasă? Oricât de optimist sau de hotărât ai fi, oricât de aplaudat sau apreciat ai fi, în general, în particular când rămâi numai cu tine însuți și te uiți în oglindă, îți vezi sufletul schilodit și jumătatea de corp mutilată rămasă. Chiar dacă ai ochii albaștri, tot ți se întunecă vederea.
Vezi și iară vezi!
Aș întreba dacă n-ar fi bine să fii și orb? La jumătate de corp, de viață, măcar ai fi orb pe de-antregul, nu?
Petale de optimism - mă ..... nu mă ..... NU, MĂ.

Pe aripile vântului de mătase

Haideți să ascultăm muzică și să visam cum zburăm într-o zi călduroasă de vară peste vârfurile stâncoase-albăstrui ale munților! Cu uriașe aripi răcoroase, alb-pur și mătăsoase de îngeri! Și cu zâmbete golașe!

Aiureli

N-am găsit nii ka cu ardei :D



Am văzut undeva vorbindu-se de ardei GRĂSUNI. Și-am râs o juma de oră cu icnete!!!!
Și-am vrut să-mi arăt și io ardeii, numa' că nu-s grăsuni, sunt KĂPII-ați =)))))) și costelivi.

Și ”a ști” la persoana a-2-a singular este ”tu știi” că văd o grămadă de oameni că scriu ”tu ști” iar eu NU ȘTIU dĂ ceeeeee!!!! Pisa din video ști =)) de ce!

Dans

Dans, ”Tango. Radio and Juliet” la Opera Națională București. Un dans modern imbinat cu elemente clasice. Artiști foarte tineri, extraordinar de talentați prin naturalețea cu care abordează stiluri coregrafice extrem de diverse. Printre ei și coregraful de origine română, Edward Clug, a cărui semnătură se regăsește pe cele două lucrări, spectacolul fiind alcătuit din două părți ”Tango” și ”Radio and Juliet”, unite printr-o singură temă. Singurătatea, mai ales cea a singurătații în dragoste, redată prin mișcare pură.
”Tango” descoperă spectactorului o lume a străzii, intens colorată și încărcată de povești. Diferite cupluri ce trăiesc cu pasiune o viață tumultuoasă la adăpostul unui decor de fundal din jaluzele negre, întinse pe toată lungimea și înălțimea scenei. Printre cupluri, unul format dintr-un orb și-o mută, cu declarații în limbajul lor, al surdo-muților.
În ”Radio and Juliet” se desprinde doar ideea personajului Julietei din scenariul lui Shakespeare, o ființă inocentă ale cărei sentimente sunt prinse într-o lume dominată de principiul masculin, extrem de violent. Totul perindându-se prin fața ochilor noștri pe muzica formației Radiohead.

Spicuirile sunt din revista ce se găsește la intrare și care ar trebui citită înainte de spectacol. Un spectacol extraordinar, pe care îl recomand cu căldură.

PS - pentru cei ce vor să fotografieze, este strict interzis și anunțat de mai multe ori. Am fost atenționați o dată, a doua oară mi s-a spus delicat că voi fi dată afară!!!! Ce rahat! Și așa mă chinuiam să nu se vadă lumina de la display

M-am saturat sa ____ vreau ____ degeaba

M-am SATURAT!
M-am saturat de frig si ger _____ si haine groase _____ si scris cu puncte _____ si mers de ratza sa nu cad pe muntii si-n vaile adanci de gheata _____ m-am saturat de scris cu litera mare si punctuatie ____ m-am saturat de haine groase si sters ape de pe spate _____ m-am saturat de nimicnicia mea si rautate ____ m-am saturat de singurataaaaaate si de miorlaiala care mi se trage de la ea _____ m-am saturat de moarte si de lipsuri _____ m-am saturat de cat de nemerici suntem.

A fost spulberata o femeie pe trecerea de pietoni, pe culoarea verde. Se face mare caz, dar se mai vede clar pe imaginea video si un biet caine in lesa. Amandoi au fost spulberati, dar de ce am vorbi despre el? Este neglijabil. Mai bine vorbim despre sarmana batranica sfasiata de cainii pe care tot noi i-am lasat pe strada.

Atata ipocrizie, ipocrizie si iar ipocrizie!!!!

Pe-o parte urlam ca hais, p-ailalta ca cea!!!!! Si orice ar fi, numai despre noi, oamenii, aici in Romania, desi de fapt nu contam. Putem pleca, disparea, muri, dupa conceptia conducatorilor nostri iubiti.
Si eu mai vreau sa gasesc ceva bunatate in cloaca asta!!!( persoanele de fatza se exclud, sa nu mai mi se reverse in cap)

VREAU sa plec definitiv in Anglia _____ sa gasesc un prieten, unul singur, care sa fie adevarat si apropiat _____ vreau sa se faca lumea mai buna si pace mondiala :D _____ vreau sa nu mai ma doara incheieturile mainilor _____ sa fie cald si sa fiu pe malul pustiu si stancos al marii Negre de la Bulgari _____ despuiata _____ vreau sa locuiesc la casa la curte si sa am o livada de portocali si una de maslini ______ si una de smochini ______ vreau sa am bani multi pentru ca asa sunt respectata _____ in fatza _____ ca pentru spate imi iau un ba din gard _____ vreau sa am un scop _____ sa nu mai stau batz noaptea si sa dorm ziua.

Vreau sa simt ca traiesc si nu fac umbra pamantului degeaba.
Vreau sa nu-mi mai fie frica de ziua de maine!

Manuirea (handuirea)

De catva timp la mine pe blog intra exraordinar de putina lume! Probabil ca n-am ce tzatze arata :)))) pe absolut niciunul din fronturi.
Nu mi-am facut ganduri negre de ce! Sau sa nu pot dormi noaptea :)
Intr-o discutie cu un preten apropiat, multora altii :)) am fost intrebata de diviziunile gradate castigate de-a lungul vremurilor, adica daca mai crescusem putzan.
Later in the programme am fost intrebata din nou. Ambele dati raspunsul a sunat asa: " in cadere libera, dar nu conteaza " Putem chiar sa denumim fenomenul "Benjamin Button" pe scurt BB sau BeBe.
Cum niciodata nu m-a pasionat sa adun, de obicei imi scapa printre degete, nu mi-am facut probleme.
Numa' ca pretenarul s-apuca si-mi zice de ambele dati ca numai postul cu biciurili pi schinarea mea goala goluta fu tumbul meu, adecaca lcatorii mei pe bombeu au fugit mancand pamantul aflandu-mi povestea vietii, sa mai zic si mele?
Singura concluzie care se poate eXXXXXtrage d-aci E ca duuuuuca-se pe pustii, daca cei care ma vizitau m-au judecat si etichetat pe baza celor din povestea de poveste!!!
S-au cernut prietenii adevarati si oamenii oameni. Care-s aproximativ egali in numar, cu 0 =)))))

Spatiul este gradina lui D-zeu

Astazi tovarasul nostru fost conducator mult iubit ar fi implinit o varsta. Au trecut n ani de la moartea lui si a lu' dumnealui nevasta. Impuscati cac ainii la gard. N-o sa uit niciodata cum un om de 70 de ani era cazut pe jos pe spate cu picioarele prinse sub el ca o papusa de carpa dezarticulata!!! Ma intriga mobilitatea corpului acela batran, relaxarea totala a muschilor dupa moarte.
Ma seca la ficati ca nu au fost cu nimic mai breji cei care l-au omorat, respectiv au fost de acord, decat cum se spune ca s-ar fi comportat el in viata.
Se mai spune odiosul, nenorocitul, un criminal, paranoic, etc.
Ma intreb daca acum e asa de bine, de ce oamenii sunt complet nemultumiti, iar nivelul de trai a scazut sub cel al Bulgariei? De ce se sinucid pe capete pentru ca nu mai pot sa-si plateasca taxele sau sa-si intretina familiile? De ce agricultura, fostul pilon de baza al Romaniei, e aproape inexistenta, iar celelalte tari nu ne vor si nici nu stiu cum sa scape de noi?
Sunt foarte multi cei care se scalda-n bani si-si permit sa plece regulat peste hotare, sau chiar si in tara. La fel si cei pentru care sa-si cumpere haine de lux sau sa manance zilnic in oras, reprezinta un mizilic, bani de buzunar.
Oare cati dintre ei fac banii cinstit si nu furand, prin orice fel de mijloc, ingenios sau sapat materia cenusie, la propriu! Da, iar - ma roade intrebarea, curiozitatea care-a papat pisica. Sau binenteles, sa nu fie printre cei carora le pica para malaiata in gura cea natafleata.
Mai sunt unii oameni in societatea sclipitoare de astazi care nu stiu sa-si prezinte ideile, conceptiile, care poate sunt rigizi in exprimare si nu vor sau nu pot sa se schimbe. Sau poate nu stiu s-o faca!!!!
Cu ce sunt mai dastepti ceilalti, care atunci cand le raspund, mie cel putin mi se pare ca-i vad pe primii, dar sub un alt nume????? De fapt muuuult mai rau.
Nu se poate sustine un punct de vedere dand dovada de civilizatie, chiar daca celalalt cica n-o are la dansul? Daca suntem ca tiganii si zbieram unii la altii, sau ca niste gaste galagioase, cine dracu ne mai aude sau intelege? Or fi salvat ele Capitoliu, dar cred ca tot pe varza au ajuns.



Daca nu ne place ce fac ei, de ce noi facem la fel? Nu fa altuia, ceea ce nu nu ti-ar placea sa ti se faca tie!

Octavian Paler

Interviu cu D-zeu
Lectii de viata
1 - Sa invete ca dureaza cateva secunde sa deschida rani profunde si ca dureaza ani sa treaca
2 - Sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit

Avem timp
3 - Sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
4 - Avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea

Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta, murim.

5 - Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie,
Altora s-ar putea sa nu le pese.
6 - Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi.
7 - Am invatat ca indiferent cat de mult ai suferi
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
8 -Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii
Si a-ti sustine parerile.

Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat,
Dar nu am dreptul sa fiu si rau.

Dar ce dracu fac eu aici? Octavian Paler vorbeste numai prostii. Nu?

Dii iapa! ...... zon

A inceput sa ploua afara. O ploaie marunta, suspendata parca in timp ca un tot unitar, la fel ca fiecare in parte dintre micile si milioanele de suspensii de apa, proaspata, cazuta din cer.
Simt cum ma ciupeste de obraji, dar nu mi-e frig. Dimpotriva, imi ridic fata catre stele sa se primeneasca mai bine. E o senzatie extraordinar de placuta!!!
Pot merge acum cu gatul gol, pot respira aerul curat si racoros al serii.
Sunt fericita!!!! Nu stiu de ce, dar nu conteaza! Ha!
In clipele acestea parca as fi una cu mama natura si un suvoi cald de recunostinta curge din dreptul inimii mele, raspandindu-se ca o delta la varsarea in marea din jur.
Se-aude picurand apa pe burlanele de tabla! Un zgomot bine cunoscut, apropiat pielii si mintii mele. Un zgomot, pe care mergand, adorm precum pruncul la sanul mamei femeie.
Un sunet care-mi spune ca sunt in siguranta, nu sunt singura, pot sa ma las in voie.In voia soartei, care de data aceasta este buna cu mine.
Sunetul copilariei fara griji, fara constientizarea realitatii, a zilei de maine, a singuratatii, a rautatii semenilor ......
Sunetul din mine. De atunci. Daca eram pe post de diapazon, La-La-La scoteam din coraszon! :D

High Q pe fond Black ........ bleah

De excepție



Lumină. O dâră strălucind cald pe poteca bătătorită ce înconjoară fortăreața neagră. Cu două cocoașe și codiță jucăușă. Nervos aruncată când stânga, când dreapta, după cum bate vântul. Patronată de două puncte roșii.
Vântul. Care bate și el tot la graniță, numai de-alungul potecii bătătorite. În formă de inimă. După, înlăuntru, nu mai bate nimic.

"Knock - Knock
Who's there? Who's there? Whooo's theeeere?"

Se vede ceva

Am primit un comentariu de la o persoană, nu spun cine. Nu la poza asta.
Spun numai că niciodată nu mi-a vorbit cineva mai frumos!!!!!

„Ogăriţo, nu ştiu cum faci dar pui serii întregi de imagini care par a fi doar pentru sufleţelul tău, câte un click pe care doar tu să-l înţelegi, ca să-ţi aduci aminte de una-alta.
Ş'apoi... Vii cu câte una care mă trăzneşte. Nici nu ştiu cum s-o descriu p'asta de aici; îmi vine să las naibii toate jucăriile, doar să mă ţin după matale şi să văz ce vezi şi tu.„

Mulțumesc omule! :)

Bat într-o parte

Fără muzică-i degeaba



Bate vântul frunza-n dungă Și cântăreții mi-i alungă

Bate vântul dintr-o parte, Unde mi te dusăși băi, frate?
Offf, Iarna-i ici, vara-i departe și eu plec să mă aplec.
Și de ce să nu, dacă păsările-mi trec peste vârf de rămurele, ce să mai fac io cu iele? Nu?
Trec în stoluri rândunele?! Uite, printre văd și gândurile mele zburând în rând cu iele, iele
Luându-mi norocul și zilele.

Și se duc pe rând pe rând zarea lumii întunecând, Se duc ca și clipele scuturându-și de mine aripile
Și mă lasă pustiită, amorțită ascultând o chitară amețită, Hămesită, chiar dacă sunt veștejită.

Și cu doru-mi singurel de mă-ngân numa cu iel!

Sîc

Hihihihihihi!!!!!!!
Moamăăăă ce mult am scris!!!!! Am obosit

Daaaaaar m-a amuzat teribil, teribil DI TĂT

Mielula

Toti stramosii mei au avut de vanat, de luptat, de inventat
Roata si becul, si televizorul, si geaca de piele cu tinte,
Pe scurt, nu le-a stat capul la cele doua cuvinte.

Confuzat. De timp. Confuzat de anotimp.

Timpuri. Alte anotimpuri.
Impuri. Pânze de păianjeni.
Smuls. Stil. In water.
Aer curat. Gură. Floare roșie. Fățărnicie. Drum înfundat.
De la cap. Degeaba. Confundat.

Neputință. Terminat. Pretutindeni rahat. Cu nuci.
Real?! A fost odat. Înecat. Pe uscat.
Profitat. Îndurerat. Cât Prometeu-zat?
Pământ?!!!!
Sunt un fir. De trandafir. Ofilit și fin.
Unde? De unde? De ce?
Fățărnicie. Frate uitat. Cainizat.
Frate călcat. Camarad stigmatizat.
Confundat.

Uite! Nu ieeeeeeee

Nu te uita!
........................................................................................
Dar eu pot să mă uit?
Da, dacă ai ce vedea. Sau mai bine zis, crezi că merită?
........................................................................................
Dar mai bine un biciuleț să-ncercăm, ca să nu uităm!
Ia mai mâna(ți) măi flăcăi și sunați din zurgălăi! Hăăăăăăăi, băi

Istorii

De la un timp mă uit numai pe Viasat History. Îl recomand cu căldură tuturor celor care sunt plictisiți de politică, de țâțe și cururi goale, de zbierete și lipsă de bun simț gen Vadim Tudor.
Și mai ales pentru că este extraordinar! Istorie, de toate felurile. De la Elvis la Franz Stangl, comandantul nazist al lagărelor morții ridicată la rang de industrie, de la Treblinka și Sobibor, Polonia. Sau de la atentatele teroriste din Londra la istoria iubirii romantice.
Ce m-a impresionat, până la lacrimi binențeles, un englez rănit din metroul londonez, nu a îndrăznit să se miște de pe scaun, deoarece o doamnă necunoscută se prăvălise peste el, umplându-l de sânge. Și nu pentru că era îngrozit, dar singurul lui gând de atunci, era să nu-i provoace un mai mare rău mișcând-o. Așa că a stat cu sângele ei curgându-i șuvoi peste picioare, în speranța că o să trăiască.
Întotdeauna m-a uimit cavalerismul englezesc. Sau grija pentru o persoană complet necunoscută. Din toată inima. Neprefăcută. Eu îi zic nivel de civilizație!

Iubirea la fel, este istorie. Istorie pentru mine :), istorie din cărți și scrisori, istorie în fotografie.

Vă place? :P

Aaaaaaaa, n-am chef de scris, daaaaaaaa-mi placeeeee, s-o ard la 4 ace

Duși cu capul

A fost odată ca niciodată o roboțică. De fapt nu era pe de-a-ntregul. Mai avea în plus ceva piele, sânge și carne. Și dacă se săpa mai adânc, se putea observa cu ochiul liber și un pic mai mult de suflet.
Daaaaaa, la o roboțică!
Dar ea nu era mulțumită, i-ar fi plăcut să fie om!
Și-atunci a plecat în căutarea înțeleptului care să-i spună secretul.
N-a fost nevoie să caute mult. Și-a primit răspunsul destul de repede.
Înțeleptul i-a spus „E nevoie de un șiretlic și-atunci vei fi pe de-a-ntregul om„ Și i-a șoptit la ureche secretul. Care era știut de toți.
„Ca să fii om, trebuie să-ți pese numai de tine„

Dincolo (d)e infinit

Fetele merg pe jos. Unle merg demult. Pe drum, pe lângă. Singure. Cu gândurile și privirile în ceață. Gânduri grele ce apasă pe frunte și în suflete.
Sau gânduri tinere, ușoare chiar dacă venite dintr-un zbucium al neîmplinirii.

Dar toate fetele merg cu muzica în ritm, tzopăind de pe-un fa pe-un sol, dintr-o picătură ce se desface-n cercuri concentrice, într-o plonjare cu tot trupul ars de suferință.
Balsam de gălbenele întins cu-n deget! Ce alunecă de-abia palpabil pe nervul sciatic, sau deranjând bănuții din salbele aurii tatuate în jurul buricului. Urmărind curbura coastelor și cercul perfect maroniu care face curte sfârcurilor.
Cercuri infinite, tiptil venite și plecate brusc, descentrând lumi și-așa fragile. Lumile perișorilor blonzi și-ale pieilor de găină.
Lumile care sunt pe picior. De plecare din lumea mare. De uitare și dezmoștenire. De denigrare și dispreț. De împins dincolo de infinitul cercurilor concentrice.

Dansez ...... pentru mine

O zi friguroasă dar superbă. Gerul s-a ascuns undeva departe, în munți, iar cerul își cerne făina de zăpadă liniștit, parcă așteptând ouăle și mirosul de lămâie. E prima zi când vremea de afară îi surâde și ochii îi strălucesc de bine. La fel ca micile paiete care dansează colibri prin aerul proaspăt.
Lăsându-se ușor pe brațul ființei de alături, îi puse retoric o întrebare:
„ - Știi ce mi-ar plăcea să aud dacă aș fi în comă? ...... Râsul tău omule, râsul tău cristalin „

De(o)parte

Vieți înșirte mărgărite

Este fantastic! Niciuna din întrebările puse nu a fost în legătură cu meseria mea sau locul specific în care mi-ar plăcea să trăiesc cel mai mult. Și totuși, cei care mă cunosc știu destule ca să rămână cu gura căscată. Cum am rămas și eu!!!!

Cine si ce ai fost in viata anterioara?

Lantul reincarnarilor pe care le are o persoana nu este o poveste. Multiple dovezi ne arata ca am mai trait anterior. Altfel, de unde starile de deja vu sau lucruri pe care le cunosti, desi nu ar trebui? Trebuie doar sa iti aduci aminte cine ai fost in viata anterioara! Cea mai remarcabila persoana din ciclul vietilor pe care le-ai avut iti influenteaza viata cotidiana. Asa ca este in interesul tau sa faci ca viata ta de acum sa serveasca drept un nou punct de start pentru vietile urmatoare. Fa-ti realitatea mai buna, mai colorata - adu-ti aminte de trecut!

Rezultatul testului

Cred că ai fost femeie în ultima ta viață.

Te-ai născut undeva în teritoriul modern din Centrul Angliei în jurul anului 1150.

Maseria ta a fost de profesor, matematician sau geolog.

Cum ai fost:

Te-a atras în permanență noutatea, muzica, bucătăria. Acum îți place foarte mult să gătești și să călătorești. Ai adesea sentimentul de deja vu.

Ce trebuie să corectezi în viața actuală

Lumea este plină de oameni nefericiți, singuri și bolnavi. Ar trebui și tu să încerci să faci ceva pentru ei. Gândește-te că și ei au dreptul la fericire.

http://testeazate.com/tests/cine-si-ce-ai-fost-in-viata-anterioara

Advantage In-n

Lets dance and play!!!!! Everything will be okey! Yeahhhhhhh!!!!!



Huidu se dădu mai tare pe-o pârtie de ski colea, ici în Innsbruckul de pe jos. Și se îndrăgosti instant și exploziv de-un copac. Deci cred că era copacăcă nu știu să fie pe dos conașul.
A se citi, n-am nimic cu dânsul, sper să se facă bine cât de curând, 100%.
Dar nu înțeleg de ce naiba toată lumea dacă e un singur copac în zonă, într-însul nimerește?!!!!!

Mai apoi văzui conferința de presă, filmată într-o parte. Cred că se trăgea de la lovitura la cap a lui Huidu.
Trei doctori austrieci erau călare pe situație. Ambasadorul României de p-acolo sunase să primească cele mai bune îngrijiri. Lume de lume și lume peste lume îngrijorată.

Și am încercat să-mi imaginez cum s-ar fi derulat povestea dacă eram eu personajul principal.
Dar despre ce draq vorbesc aici? Eu la Innsbruck????!!!!!! =)))))))))))))))))))

Schimb

Departe, tare departe se aude zgomotul ritmic al unor pocnitori. În timp ce îl urmăresc pe Benjamin Button.
O lume din doi, o saltea pe parchet, twist, Beatles, un ponton rupt și-o băncuță pe malul mării în asfințit.
Oglinzi și balet pe poante, un colibri și-o iubire, una singură o viață întreagă. Tinerețe cu bătrânețe și viață cu moarte.
Să uiți e omenește!
Oare omenește e și schimbarea în permanență a lumii din jurul unui om, cea pe care n-o mai dorește, dar obiceiurile nu?

Va veni un timp

„And after the storm,
I run and run as the rains come
And I look up, I look up,
on my knees and out of luck,
I look up.

Night has always pushed up day
You must know life to see decay
But I won't rot, I won't rot
Not this mind and not this heart,
I won't rot.

And I took you by the hand
And we stood tall,
And remembered our own land,
What we lived for.

And there will come a time, you'll see, with no more tears.
And love will not break your heart, but dismiss your fears.
Get over your hill and see what you find there,
With grace in your heart and flowers in your hair.

And now I cling to what I knew
I saw exactly what was true
But oh no more.
That's why I hold,
That's why I hold with all I have.
That's why I hold.

I won't die alone and be left there.
Well I guess I'll just go home,
Oh God knows where.
Because death is just so full and man so small.
Well I'm scared of what's behind and what's before.

And there will come a time, you'll see, with no more tears.
And love will not break your heart, but dismiss your fears.
Get over your hill and see what you find there,
With grace in your heart and flowers in your hair.

And there will come a time, you'll see, with no more tears.
And love will not break your heart, but dismiss your fears.
Get over your hill and see what you find there,
With grace in your heart and flowers in your hair„

I o găritza

Hai! La mulți ani de la a, a, mine, OOOOOOogăritza!
Ca să fiu în ton. Cu gloaba și restul.

La Donna Bella ( am uitat Tem-a din față lui Bella)

Don Quijote, dus cu capul, se bătea cu uriașele mori de vânt. Oare făcea și pipi contra?
Ca de obicei se vorbește numai de bărbați - Isus, Moise, Dumnezeu, Noe și Nae cel de pe Dealul Șurii, din buza pădurii.
Daaaa fumeia ce-o avea bre?!!!!!

Cum s-ar numiiii, ia să vedem?!
Donna Quijota?

Aaaaa, alea, alea de Crăciuniță! Nici asta nu e femelină!!!!!

Sinele din noi

S-a aruncat un om de la balconul parlamentului. Că nu mai putea. Câțiva parlamentari au plâns. unii au zis că nu mai continuă lucrările, cele mari, iar micul Boc a spus că e regretabil dar totuși, e un mic, la fel ca el, impediment, vor continua.
Omul și-a scris ceva pe tricou, s-a urcat pe balustradă și s-a aruncat în gol făcându-și fața zob de băncile-n care-și odihnesc cururile trudite, aleșii noștri fruntași. Cu maxilarele terci, a strigat un „libertate„ stâlcit, de pe targă în drum spre ambulanță.

Apoi au urmat o grămadă de tocșouri, luări de atitudine, păreri care mai de care. Au avut ziarele și televiziunile ce să mai bârfească și ce ratinguri să le mai crească.
Din greșeală am auzit una dintre zecile. O doamnă Tatoiu era foarte supărată că așa ceva nu se face cu trei zile înainte de lumină. Și-o tot dădea cu credința în fața unor politicieni, critici, ziariști.
„Nu se sinucide nimeni acum„ că e lumină sau pe vine. O lumină maaaare care se vede în buzunarele goale și rupte ale majorității populației.
Și mi-a venit o întrebare, în capul meu gol, dar plin de lumină: dacă știi că unii te omoară, iar tu tot te duci sau stai să te prindă, nu se cheamă tot sinucidere?!!!!

Layer-e din amintiri

Mi-am răsfoit iar pozele și am dat peste asta.



Și mi s-a făcut un dor de mititel!!!!! Binențeles cu lacrimi și colțuri gravitațional curgătoare.
Ochișorii lui clari și calzi de puiuț de căprioară, nu mai există. Ăia cu care mă urmărea întotdeauna prin casă sau care căpătau licărirea cea jucăușă, când trăgea de mine, stând cu curulețul în sus să mă joc cu el. Moșul mai avea chef de joacă! :)
Ultima ființă care m-a iubit! Cincisprezece ani! La rând.
Nu e nicio diferență între el și pruncul șesta.



Doar una. Majoră. Pruncul crește.
De pitic crește distanța amintirii viului și vidului din sufletul meu. Vina e aceeași.
Când te gândești că nu va trece până la sfârșit, îți vine să te încovoi sub greutate. Dar e crucea mea. Dacă aș fi și bătută cu ciulini!!!! Figuri. De stil. Oare aș îndura?

Amintiri. Trăim din amintiri. Atâta mai rămâne. Până ajung și alea terci.

Bine cuvântare

Ignor ance is blessed!

Înotând înnnnn .......

Auuuu!!!! În ce călcai?! Fir-ar ...... pszcdțmn

SSSSSSSSszoooareeee, dublu egzemplar e

I cant stop shaking!
The sun is up
Uazaaaap?!

Mângâ ieri de azi

Stau pe malul mării cu ochii în zarea lăptoasă. Valurile de-abia se-aud deși sunt lângă ele. Se rotogolesc leneș, ca o muiere de-abia trezită, peste iubitul ei.
Ies aburi și marea cea mare tremură din tot corpul uriaș sub atingerea stăpânului soare. Se gudură și împinge-n palma călduță să-i simtă cât mai profund apăsarea de viață.
O nouă zi superbă, calmă și în ordine pe pământ.
Și totuși! E un echilibru atât de fragil.

Van are de v ară

„Un simplu amic gandeste ca prietenia s-a sfarsit cand v-ati certat.
Un prieten adevarat te suna dupa o cearta.
Un simplu amic asteapta ca tu sa fii mereu acolo pentru el.
Un prieten adevarat asteapta si este acolo mereu pentru tine.
Un simplu amic citeste acest mesaj si-l sterge .
Un prieten adevarat il da mai departe si ti-l trimite si tie .... sa vad cati prieteni am...„

Am primit chestia asta. Fac un efort de data asta, deși este inutil. Dar când au făcut oamenii lucrurile cu cap? Când? În gând? În somn? Într-o lume paralelă?
Am găsit!
În van.

Rece Călduț Cald Fierbinteee

Din seria „Vreau căldură„ de orișicefel

The wrong paradise

Miercuri pe 22 cântă cu trupa ei, cine vrea, cine mai pohtește, să se uite-n linkul din josul paginii.
Și ascultați melodia asta! Neapărat!



Nu mai vreau frig! Și mocirlă. Și haine groase.
Nu pace, nu pace, nu pace la mine iarna asta!

Something's wrong in paradise!
Nu mai îmi place nici să scriu, nici să pun poze. Îmbătrânesc. Mă acresc. Brrrrrr!!!! Lămâia-i bună, dar cred că semăn mai degrabă cu o gogonea in distress. Adică una de i se greși lichidul amniotic.
Ups, asta presupune început! De unde?!

În demn

Unii oameni sunt demni de laudă. Alții demni de dispreț.

Șters

Planeta albastră ..... și cei de pe ea, maro

E dimineață! Zori de zi.
Aristocrația a hotărât să iasă la vânătoare. Hăitașii alungă prada de prin tufișuri și păduri în bătaia puștilor.
Când se ivesc din cețurile fantomatice, pe fondul idilic verde de pădure și cer albastru, oamenii cad ca muștele. Fazanii nu mai prididesc cu trasul gloanțelor unul după altul. Oamenii n-au nicio scăpare.
Mai târziu se văd spânzurați și aliniați pe bârnă. Așteaptă tranșarea.

În alt colț de lume câinii au salvat un om emaciat și lăsat să moară de foame. L-au spălat, l-au îngrășat, l-au deparazitat. Strălucea săracul!
Dar fiind maltratat de stăpânul câine și abuzat, răspundea agresiv când îi era luată mâncarea din farfurie.
Atunci câinii atotstăpânitori au hotărât să-l eutanasieze. Dacă era vreun cățel mic prin preajmă, când bietul om ar fi acționat instinctiv, să-și apere mâncarea, cea nedată de stăpâni?

O lume de fazani și câini. Civilizată. Culți în cap și cu fumuri de stăpâni ai universului.
Dar așteptăm planeta. Cea care ne va face pulbere pe toți. În aceeași măsură.